Expoziția „De la coaja la poveste” se poate vizita până pe 12 noiembrie la Centrul Cultural Apollonia din Brașov

Publicul este invitat să descopere harta simbolurilor și a tehnicilor de încondeiere a ouălor transmise din generație în generație de meșterii din Transilvania, până pe 12 noiembrie, la Centrul Cultural Apollonia, Sala Mișu Popp. Expoziția este realizată în cadrul proiectului cultural “De la coajă la poveste. Arta și simbolismul ouălor încondeiate din Transilvania.”, care este implementat de Fundația Kronospan și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Expoziția – o hartă vizuală a „Țărilor” Transilvaniei

Instalația expozițională reunește fotografii, obiecte autentice și fragmente audio din interviurile realizate pe teren, iar vizitatorii pot urmări gesturile încondeierii – ceară, chișiță, băi de culoare – și pot citi și interpreta semnele străvechi (soarele, spicul, vârtejul) ca pe o hartă a identității locale.

Broșura culturală care însoțește expoziția, se constituie într-un ghid vizual și etnografic în arta încondeierii ouălor: introduce semnele și motivele-cheie, descrie tehnicile, instrumentele și materialele folosite și reunește fotografii realizate localitățile în care s-a desfășurat etapa de cercetare a proiectului. Acestea s-au întins din Maramureșul Istoric către Țara Oașului, Țara Beiușului și Țara Zarandului, până în Țara Bârsei și Țara Făgărașului.

Citeste și:  Oul de Iarnă al Romanovilor, creat de Fabergé, vândut la licitație cu prețul record aproape 22,9 milioane de lire sterline

Vizitatorii pot admira și câteva creații ale doamnei Mariana Andone-Rotaru – MaryAndo fior d’or. Expoziția prezintă 10 ouă de struț încondeiate cu modele tradiționale inspirate din portul transilvănean și din icoane realizate după izvoade transilvănene din diferite centre de pictură pe sticlă.

Lucrările Marianei Andone-Rotaru concretizează în această expoziție, pe de o parte bogatul simbolism al oului pascal, iar pe de altă parte aduc în atenție un spirit creativ care știe să completeze vechiul mesaj cu noi compoziții decorative, desprinse din repertoriul ornamenticii populare. Edificatoare sunt, în acest sens, ouăle pe care Mariana Andone-Rotaru a transpus scene din iconografia creștină a icoanelor pe sticlă din Transilvania secolelor XVIII și XIX. Impresionată de bogăţia artistică şi informaţională a cămășilor românești cu altiță (broderia de pe mânecile cămășii femeiești), doamna Mariana Andone-Rotaru și-a propus să redea aceste broderii și pe ouă; o adevărată provocare plastică. Cu răbdare și perseverență artista a reușit să dea viață motivelor din broderia costumului popular românesc prin folosirea oului de struț ca suport și adoptarea unei tehnici grafice, respectiv incizia în coaja oului.

Citeste și:  Oul de Iarnă al Romanovilor, creat de Fabergé, vândut la licitație cu prețul record aproape 22,9 milioane de lire sterline

Detalii expoziție:

Centrul Cultural Apollonia, Sala Mișu Popp (intrare din Str. Republicii) Program vizitare: zilnic, 11-18; acces gratuit.

Perioadă: 29 octombrie – 12 noiembrie

După închiderea expoziției de la Brașov, aceasta va fi transferată la București, unde va fi disponibilă publicului în perioada 14-28 noiembrie, la Kronospan Design Center București (Bd. Unirii, nr. 45, Sector 3). Interval orar vizitare București: luni-vineri 10-18; sâmbătă 10-14.

Dr. Oana Bodea, Președinte Fundația Kronospan: „Expoziția aduce în fața publicului un meșteșug viu, parte din patrimoniul cultural imaterial al Transilvaniei. Punem alături meșteri, elevi și specialiști pe un traseu comun: cercetare, film documentar, broșură, expoziție, pentru ca tradiția să circule firesc între generații. Am gândit expoziția ca pe un atelier deschis: vezi gestul, auzi poveștile și înțelegi cum se citesc simbolurile pe ouă. Fiecare secțiune funcționează ca o legendă de hartă, iar proiecția documentarului și broșura oferă întregii experiențe context și sens.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.