Ministerul Culturii face demersurile juridice necesare cu privire la situația terenului intravilan din localitatea Bran, pe suprafața căruia funcționează Secţia Etnografică în Aer Liber, parte a Muzeului Național Bran. Ne exprimăm încrederea că rezolvarea situației juridice privind terenul retrocedat va conduce la o soluție privind protejarea patrimoniului cultural existent într-un spațiu dedicat culturii tradiționale.
Având în vedere importanța deosebită a monumentelor de patrimoniu, Liviu Brătescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, a realizat vineri, 10 ianuarie a.c., o vizită în localitatea Bran. Totodată, luni, 13 ianuarie a.c., la solicitarea secretarului de stat Liviu Brătescu, a avut loc, la sediul Ministerului Culturii, o întrevedere cu managerul instituției de cultură, Mihail Ion Gorgoi, alături de reprezentanții legali ai instituției muzeale de la Bran și cu cei ai unuia dintre proprietarii – moștenitori ai terenului.
În urma discuțiilor purtate, marți, 14 ianuarie a.c., la sediul Muzeului Național Bran s-au prezentat reprezentanții Biroului Executorului Judecătoresc și avocatul unuia dintre moștenitori pentru a conveni asupra Somației transmise la data de 07.11.2019 privind evacuarea imobilului teren situat în Bran, str. I.G.Stoian, în baza Dosarului de executare nr. 553/2019 aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc.
Din punct de vedere juridic, facem următoarele precizări:
Prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 4523/1999 aflat pe rolul Tribunalului Brașov – Secția Civilă, reclamanții Polizu Micșunești, Stoian Jean Georges și Stoian Laurențiu au solicitat ca instanța să constate că antecesorul acestora – Stoian G. Ion făcea parte din categoria socio-profesională exceptată de la naționalizare, nulitatea absolută a încheierii de sub B+4, act 1536/1963 din CF nr. 557 Poarta și să instituie în sarcina Statului Român obligația de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie acest imobil.
Prin Sentința civilă nr. 333/25.11.2005, Tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată, cu consecința constatării că antecesorul acestor părți, Stoian Ioan face parte din categoriile exceptate de art. 2 din Decretul nr. 92/1950 și a radierii din cartea funciară nr. 557 Poarta a dreptului de proprietate al Statului Român, înscris la numărul topografic 1715/2/b, 1712, 1713, 1714.
Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Crăciun Nicușor sub nr. 3386/.27.08.2018, având ca obiect imobilul înscris în Cartea Funciară nr. 100475 Bran, nr. topo 1712/2, 1713/2 și 1714/2, în suprafață de 9610 mp, Stoian Jean Georges Demetre Adrian Victor Gregoire Nicolas și Stoian Laurențiu Titu Liviu Marius Pomuleț au vândut, iar Reit Sanda și Szalinski Janusz au cumpărat dreptul de proprietate asupra cotei de 2/3 din terenul situat în comuna Bran, Poarta, Piața Ioan G. Stoian nr. 3A, jud. Brașov, înscris în CF nr. 100475 a localității Bran, identificat la A1 cu nr. topografic 1712/2, 1713/2 și 1714/2, curți construcții intravilan în suprafață de 9610 mp. Acest contract s-a perfectat cu nerespectarea dreptului de preemțiune al statului român prin Ministerul Culturii (art. 4 din Legea nr. 422/2001, rep.), fapt ce este de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia. Ministerul Culturii a inițiat o acțiune având ca obiect constatarea nulității absolute a acestui contract.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărnești sub nr. 1683/338/2019, reclamanta Polizu Micșunești Elena Maria a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună evacuarea pârâtului Muzeul Național Bran din imobilul retrocedat, pe care îl ocupă fără titlu. În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că deține cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren ocupat în prezent de Secția Etnografică în aer liber. Prin Sentința nr. 160/23.09.2019 instanța a admis acțiunea formulată de reclamantă și, în pofida faptului că aceasta deține o cotă indiviză de 1/3 din teren, a dispus evacuarea imediată și necondiționată a pârâtului din imobilul în suprafață de 9610 mp, pentru lipsă de titlu. Această sentință este executorie potrivit art. 1042 alin. 5 Cod Procedură civilă și a fost succeptibilă de a fi atacată numai cu apel. Muzeul Național Bran a formulat la data prezentei calea de atac a apelului cu termen de judecată 30.01.2020 însă instanța a hotărât respingerea acțiunii.
În considerarea caracterului executoriu al sentinței anterior menționate s-a formulat dosarul de executare nr. 553/2019 BEJ Tereacă Cornel Toma care a procedat deja la somarea Muzeului Național Bran în sensul predării imobilului. În legătură cu actele execuționale întreprinse în acest dosar, Muzeul Național Bran a promovat contestație la executare și suspendarea executării silite. În data de 14 ianuarie 2020, la fața locului s-a întocmit un Proces-verbal în prezența executorului judecăresc, a creditorului Polizu Micșunești și a debitorului Muzeul Național Bran. În acest context, părțile au convenit ca, în termen de o lună de zile, să găsească soluțiile tehnice, legale, juridice aferente, în vederea predării bunului imobil către creditoare, precum și conservarea celor 18 imobile/monumente/construcții existente pe teren în caz contrar creditoarea solicitând punerea în executare motiv ce va însemna încetarea activității debitoarei pe terenul aferent.
În cursul anului 2019, Polizu Micșunești Elena Maria a transmis în atenția Ministerului Culturii o înștiințare privind intenția de vânzare a cotei părți de 1/3 din imobil. Pentru anul 2020 nu s-a depus o noua înștiințare de vânzare în vederea exercitării dreptului de preemțiune conform art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.
Pe suprafața de 9610 mp a terenului în cauză se regăsesc 18 monumente de arhitectură populară, care au caracter unicat și o vechime din secolele XVIII – XX și care prezintă principalele tipuri de gospodării şi locuinţe, anexe gospodăreşti, construcţii economice şi instalaţii de prelucrarea lemnului şi a ţesăturilor de lână, acţionate hidraulic, și împreună reliefează evoluţia arhitecturii populare tradiţionale din satele zonei Bran, în raport cu ocupaţiile de bază, creşterea vitelor şi lucrul la pădure, împletite cu agricultura, industria casnică de prelucrare a lânii şi meşteşugurile legate de prelucrarea lemnului.
În momentul de față, Ministerul Culturii face demersuri în vederea obținerii unui punct de vedere din partea Ministerului Justiției.
