Se împlinesc patru ani de când Rusia a lansat invazia la scară largă împotriva Ucraina, pe 24 februarie 2022. Conflictul a început însă cu opt ani mai devreme, în 2014, odată cu anexarea Crimeei și izbucnirea războiului din Donbass.
În primele săptămâni ale invaziei, obiectivul declarat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, a fost cucerirea Kievului. Forțele ruse au avansat rapid până în apropierea capitalei, însă armata ucraineană a rezistat și a reușit să respingă ofensiva. Ulterior, Ucraina a împins flota rusă departe de litoral, folosind drone navale și rachete.
După primul an de lupte intense, conflictul s-a transformat într-un război de uzură, considerat cel mai sângeros din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Potrivit unei estimări a Centrului pentru Studii Strategice Internaționale, pierderile militare combinate (morți, răniți sau dispăruți) s-ar situa între 1,8 și 2 milioane de oameni, dintre care aproximativ 1,2 milioane ar fi în rândul forțelor ruse și până la 600.000 în rândul armatei ucrainene. Cifrele oficiale comunicate de cele două părți sunt considerabil mai mici.
Monitorizările Organizația Națiunilor Unite indică peste 15.000 de victime civile confirmate. Aproape 6 milioane de ucraineni au părăsit țara, iar alți aproape 4 milioane sunt refugiați interni.
Dincolo de bilanțul uman, războiul a însemnat distrugerea constantă a infrastructurii critice și o stare accentuată de insecuritate. La Kiev, populația resimte frecvent lipsa utilităților și oboseala acumulată în cei patru ani de conflict. Cu prilejul acestei aniversări, în capitala ucraineană sunt așteptați lideri europeni, între care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru România, cei patru ani de război au adus un impact economic major: inflație ridicată, creșteri ale costurilor energetice și o presiune suplimentară asupra bugetelor populației. Consultantul economic Adrian Negrescu subliniază că explozia prețurilor la energie a funcționat ca o „taxă ascunsă” care a erodat puterea de cumpărare.
În același timp, România s-a repoziționat strategic ca pivot logistic și energetic în Europa de Est. Proximitatea față de conflict nu a alungat capitalul străin, investitorii mizând pe stabilitatea oferită de apartenența la NATO. În perspectivă, reconstrucția Ucrainei – evaluată la peste 1.400 de miliarde de dolari – ar putea reprezenta o oportunitate istorică pentru economia românească.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți că Vladimir Putin nu și-a atins obiectivele militare în Ucraina, la patru ani după ce Rusia i-a invadat țara.
„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a început ofensiva sa de trei zile pentru a cuceri Kievul. Privind înapoi la începutul invaziei și reflectând la ziua de azi, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea; Putin nu și-a atins obiectivele. Nu i-a zdrobit pe ucraineni, nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea. Glorie Ucrainei!”, a transmis Volodimir Zelenski.
