Ministrul Mediului a menţionat, în context, că nu este surprins de faptul că 23.000 de români mor în fiecare an în România din cauza poluării şi a calităţii precare a aerului, arătând, de asemenea, că în ţară nu prea s-a discutat despre acest fenomen, informează agerpres.
„Nu mă surprinde faptul că avem date conform cărora 23.000 de români mor în fiecare an în ţara noastră din cauza poluării şi a calităţii precare a aerului pe care îl respirăm. Nimeni din ţară nu şi-a pus această problemă… Nu o spunem noi ca minister, ci o spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii care are în spate inclusiv date de la Agenţia Europeană de Mediu. În România, trebuie să vă recunosc, că nu prea s-a discutat despre acest fenomen. Am avut posibilitatea ca, din noiembrie, de când am preluat mandatul la Ministerul Mediului, să deschidem sertarele cu toate problemele cu care se confruntă astăzi România în ceea ce priveşte mediul. Unul dintre aceste dosare este pe calitatea aerului care, din păcate, de la an la an, am senzaţia că în marile oraşe este mai poluat”, a afirmat ministrul de resort.
Potrivit acestuia, cele trei administraţii publice locale vizate de procedura de infringement – Bucureşti, Braşov şi Iaşi – au realizate nişte planuri integrate de calitate a aerului, cu implementare până în 2022, „dar populaţia nu mai are timp să aştepte”.
„(…) după cum ştiţi, am avut în ianuarie discuţii la minister cu reprezentanţii celor trei municipalităţi – Bucureşti, Braşov şi Iaşi, pe procedura de infringement. Cu Bucureşti suntem la Curtea Europeană de Justiţie şi doar aşteptăm verdictul. Toate aceste măsuri transmise de municipalitate către Comisia Europeană nu au mai convins şi în instanţă ne-au refuzat inclusiv dreptul de a ne apăra. De asemenea, am avut discuţii cu alte 10 oraşe mari din România unde în ultima perioadă s-au înregistrat aceste depăşiri, plus Consiliul Judeţean Prahova, unde situaţia este mult mai gravă pentru că avem poluare şi la Brazi, şi în Ploieşti. Cauza este industria de acolo. Preventiv, administraţiile publice locale trebuie să-şi facă planuri integrate de calitate a aerului, să facă raportul privind starea de sănătate a populaţiei, să nu ajungem în situaţia în care România să fie din nou în faţa Comisiei Europene, cu o nouă procedură de infringement sau două pe calitatea aerului. Din păcate, administraţiile publice locale şi-au făcut nişte planuri integrate de calitate a aerului – Bucureşti, Braşov şi Iaşi, cu implementare 2018 – 2022, dar populaţia nu mai are timp să aştepte, întrucât Comisia Europeană spune că şi o singură depăşire pe an nu ar trebui să se întâmple, darămite noi cu cele 35 de depăşiri…”, a declarat demnitarul.
