Inteligența artificială devine un instrument tot mai prezent în viața de zi cu zi. De la căutarea informațiilor și rezolvarea problemelor până la sfaturi personale și recomandări, tot mai mulți oameni folosesc platforme precum ChatGPT, Gemini sau Copilot. Un nou studiu internațional arată că utilizarea săptămânală a inteligenței artificiale generative a ajuns la 51% în șase țări monitorizate constant, comparativ cu 34% în 2025.
Potrivit raportului Reuters Institute for the Study of Journalism, din cadrul Universității Oxford, publicat pe 29 octombrie 2026, cercetarea a inclus aproximativ 18.000 de respondenți din nouă țări: Argentina, Australia, Danemarca, Finlanda, Franța, Japonia, Norvegia, Regatul Unit și Statele Unite.
Tot mai mulți oameni folosesc AI în fiecare zi
În cele șase țări pentru care există date comparabile din anii anteriori, utilizarea zilnică a inteligenței artificiale a crescut de la 7% în 2024 la 16% în 2025 și 28% în 2026.
Creșterea este vizibilă mai ales în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al celor care lucrează în domenii ce presupun utilizarea frecventă a tehnologiei.
ChatGPT rămâne cel mai utilizat sistem dintre cele analizate, cu o rată de utilizare săptămânală de 34% în cele șase țări monitorizate constant. Google Gemini a ajuns la 24%, Microsoft Copilot la 11%, iar Claude la 7%.
AI nu mai oferă doar informații. Oamenii îi cer sfaturi
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este schimbarea modului în care utilizatorii interacționează cu inteligența artificială.
În cele nouă țări analizate, 24% dintre respondenți au folosit AI în ultima săptămână pentru a cerceta un subiect, 20% pentru a cere sfaturi și 15% pentru recomandări.
Totodată, 13% au apelat la aceste instrumente pentru sprijin, iar 14% pentru generarea unor idei noi.
Aceste rezultate sugerează că inteligența artificială nu mai este percepută exclusiv ca un motor de căutare sau un instrument profesional, ci și ca un asistent digital pentru situații cotidiene.
Câtă încredere au oamenii în răspunsurile inteligenței artificiale
Studiul arată că 76% dintre persoanele care au folosit AI pentru sfaturi declară că au încredere în răspunsurile primite. În cazul întrebărilor factuale, procentul este de 75%, iar pentru informațiile despre actualitate, de 72%.
Aceste procente se referă exclusiv la utilizatorii care au apelat la AI pentru respectivele activități, nu la întreaga populație chestionată.
În același timp, cercetătorii subliniază că încrederea utilizatorilor nu reprezintă o garanție a corectitudinii informațiilor oferite de sistemele de inteligență artificială.
De ce aleg oamenii inteligența artificială
Principalul avantaj identificat de respondenți este rapiditatea. Aproximativ 64% dintre utilizatorii care apelează la AI pentru informații apreciază posibilitatea de a primi răspunsuri mai repede și mai ușor, iar 56% menționează avantajul interacțiunii prin conversație.
Doar 21% consideră că informațiile obținute prin AI sunt mai fiabile decât cele disponibile din alte surse.
Studiul evidențiază și o diferență importantă între folosirea tehnologiei și încrederea în aceasta. Deși tot mai mulți oameni utilizează inteligența artificială, o parte semnificativă a publicului rămâne prudentă în privința efectelor sale asupra societății.
Inteligența artificială schimbă și modul în care consumăm știrile
Aproximativ 57% dintre respondenții din cele nouă țări au întâlnit în ultima săptămână rezumate sau răspunsuri generate de AI în motoarele de căutare.
Cu toate acestea, folosirea inteligenței artificiale pentru informarea despre actualitate rămâne relativ redusă: doar 9% dintre respondenții din cele șase țări monitorizate constant au declarat că au utilizat AI pentru știri în ultima săptămână.
Cercetătorii observă că oamenii sunt încă reticenți față de știrile produse integral de inteligența artificială. Numai 12% dintre participanți se declară confortabili cu ideea unor materiale jurnalistice realizate exclusiv de AI.
Rezultatele arată că inteligența artificială câștigă rapid teren, dar verificarea informațiilor și intervenția umană rămân importante, mai ales în domenii precum sănătatea, finanțele și informarea publică.
Studiul nu a inclus România, astfel că procentele prezentate nu pot fi extrapolate direct la populația țării noastre.
