Ediția a IV-a a școlii de vară s-a încheiat cu patru instalații provizorii realizate și testate de liceeni pe Aleea Tiberiu Brediceanu. Propunerile au fost evaluate şi urmează să fie dezvoltate tehnic și transformate în obiecte de mobilier urban, în continuarea colaborării cu Primăria Municipiului Brașov.
Ediția a IV-a a școlii de vară „Orașul ca Sală de Clasă”, desfășurată în perioada 1–8 iulie 2026, a reunit optisprezece liceeni într-un proces aplicat de observare, analiză, proiectare și testare a unor intervenții pentru spațiul public.
Participanții au lucrat în patru echipe și au realizat instalații provizorii în patru puncte de pe Aleea Tiberiu Brediceanu. Exercițiul a pornit de la analiza locurilor și a modului în care acestea sunt folosite și a continuat cu formularea unor scenarii de amenajare, construirea prototipurilor la scară reală și testarea lor direct în teren.
Școala de vară a fost precedată de o „Vânătoare de comori” pe 18 aprilie 2026 şi atelierul de tip „Să cunoaștem locul”, organizat pe 23 mai 2026. În cadrul lor participanții au explorat centrul istoric și au identificat spații, trasee și situații urbane cu potențial de activare.
Patru instalații testate pe Aleea Tiberiu Brediceanu
Cele patru echipe au propus:
- o bancă amplasată în refugiul din apropierea Telecabinei;
- un amfiteatru în balconul de piatră;
- o poartă și un cinematograf în apropierea Turnului Vânătorilor;
- un totem și un eșafodaj în zona zidului abandonat al fostului Bastion al Cizmarilor.
Instalațiile au fost construite cu ajutorul Design Kit-ului, un instrument pedagogic alcătuit din elemente modulare din lemn și alte materiale, care permite realizarea, modificarea și testarea rapidă a unor obiecte la scară umană.
La finalul programului, instalațiile provizorii au fost dezasamblate, iar componentele au revenit în forma de kit, pentru a putea fi utilizate în edițiile viitoare. Pe traseu au rămas două puncte de semnalizare, mici martori ai procesului de explorare, proiectare și testare desfășurat în timpul școlii de vară, totemul și eșafodajul din zona zidului abandonat al fostului Bastion al Cizmarilor.
Prototipurile nu reprezintă forme definitive de mobilier urban. Pentru a putea rămâne în uz public, obiectele trebuie analizate în profunzime și proiectate astfel încât să fie robuste, sigure, fiabile și adaptate condițiilor fiecărui amplasament.
Orașul, înțeles prin observație și lucru direct
Programul a combinat activitățile practice cu sesiuni dedicate istoriei, patrimoniului, peisajului și evoluției urbane a Brașovului. Participanții au analizat organizarea orașului medieval și relația dintre cadrul construit, vegetația și intervențiile realizate în timp asupra peisajului de sub Tâmpa.
Prin contactul direct cu locul, liceenii au învățat să observe spațiul public dincolo de utilizarea sa imediată, să identifice probleme, să formuleze ipoteze și să testeze soluții. Procesul a inclus lucrul în echipă, construcția la scară reală, verificarea stabilității și funcționării obiectelor, ajustarea propunerilor și prezentarea lor în fața specialiștilor.
Experiența a modificat și felul în care participanții privesc Centrul Istoric. După încheierea atelierelor, o parte dintre ei au continuat să exploreze curți, porți și spații mai puțin cunoscute ale orașului, au revenit pe amplasamente împreună cu prietenii și și-au exprimat dorința de a participa la edițiile următoare. Pentru liceeni, valoarea programului a fost legată în special de posibilitatea de a învăța prin construcție și testare și de a vedea cum o idee capătă o formă vizibilă în spațiul public.
De la prototip la mobilier urban
În etapa următoare, cele patru propuneri vor intra într-un proces de dezvoltare tehnică, în care ideile și principiile testate de liceeni vor fi adaptate cerințelor de siguranță, durabilitate, întreținere și integrare în spațiul public. Școala de vară a fost urmată de o serie de discuții cu administrația locală care și-a exprimat interesul pentru continuarea proiectului și pentru punerea în practică a prototipurilor de mobilier urban dezvoltate de liceeni
Procesul continuă în cadrul parteneriatului cu Primăria Municipiului Brașov. În 2025, Primăria a preluat în administrare obiectele construite în cadrul primelor două ediții ale proiectului. Prin parteneriatul semnat în 2026, administrația locală își continuă implicarea în ediția actuală și în edițiile viitoare. După încheierea programului, organizatorii au întocmit un deviz detaliat pentru realizarea obiectelor care a fost transmis administrației.
În 2027, Primăria Municipiului Brașov își propune să realizeze obiectele de mobilier urban rezultate din această ediție și să le amplaseze în spațiile pentru care au fost gândite și testate. Conform parteneriatului existent, administrația locală își propune să gestioneze și să întrețină mobilierul timp de cel puțin trei ani. Procesul de dezvoltare și producție poate continua pe parcursul anilor 2027–2028, în funcție de complexitatea soluțiilor selectate și de etapele tehnice necesare.
Această continuitate permite trecerea de la exercițiul educațional și prototiparea temporară la intervenții urbane permanente, dezvoltate profesionist și integrate în administrarea orașului.
O practică anuală de implicare a tinerilor
„Proiectul „Orașul ca Sală de Clasă” continuă să fie un efort de schimbare a narațiunii despre viitorul Centrului Istoric. Bancă cu bancă, instalație cu instalație și idee cu idee acest proiect al adolescenților construiește un nou teritoriu, bazat pe mici insule sau bastioane în care centrul se transformă într-un spațiu al jocului serios, organizat și plin de semnificație. Mi se pare că încercăm să dezvoltăm o a treia dimensiune a acestui loc, dincolo de turism și locuire.” declară arh. Alexandru Belenyi, mentor și coautor al proiectului „Orașul ca Sală de Clasă”
Pe termen lung, programul urmărește să permanentizeze această practică de colaborare între tineri, profesioniști, comunitate și administrație. Urbanismul tactic oferă, în acest context, posibilitatea de a testa idei la scară reală înaintea unor investiții permanente și de a evalua felul în care spațiul public răspunde nevoilor celor care îl folosesc.
Prin caracterul său anual, „Orașul ca Sală de Clasă” propune o formă de educație urbană în care adolescenții nu sunt doar observatori ai orașului, ci participanți capabili să îi analizeze problemele, să formuleze soluții și să contribuie la transformarea lui.
