Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan cuprinde 28 de capitole și 372 de măsuri care vizează finanțele publice, administrația, sănătatea, educația, companiile de stat, agricultura, energia, apărarea și digitalizarea. Documentul a fost depus sâmbătă la Parlament.
Măsurile incluse în document reprezintă, în această etapă, propunerile Cabinetului Mureșan. Aplicarea lor depinde de obținerea votului de învestitură și, după caz, de adoptarea actelor normative necesare.
Rectificare bugetară, TVA și impozite
Programul prevede realizarea unei rectificări bugetare în cel mult 30 de zile de la învestirea Guvernului, fără depășirea țintei de deficit de 6,2% din PIB. Proiectul bugetului pentru 2027 ar urma să fie publicat până la 30 noiembrie și adoptat de Parlament până la 31 decembrie 2026.
Documentul menține cota unică și promite că nu vor fi introduse taxe noi. TVA ar urma să fie redusă de la 21% la 19% atunci când situația bugetară va permite, iar impozitul minim pe cifra de afaceri este propus pentru eliminare de la 1 ianuarie 2027.
Pentru apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025, termenul de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% ar urma să fie prelungit până la 31 iulie 2027, fără o altă prelungire ulterioară.
Pensii, salarii și ajutoare sociale
Programul propune eliminarea pensionărilor anticipate în sistemele în care ieșirea din activitate are loc prea devreme și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public.
Indexarea pensiilor și alocațiilor este prevăzută pentru 2027, cu respectarea țintei de deficit și după obținerea avizului Consiliului Fiscal. Noua lege a salarizării unitare ar urma să fie adoptată până la 31 octombrie 2026, fără diminuări de venituri, potrivit documentului.
În domeniul asistenței sociale sunt propuse criterii unitare pentru evaluarea persoanelor cu handicap, condiționarea unor beneficii acordate persoanelor apte de muncă de participarea la muncă sau formare și reducerea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, concomitent cu participarea la cursuri profesionale.
ANAF, Vama și companiile de stat
ANAF și Autoritatea Vamală Română ar urma să fie reunite într-un singur organ fiscal și de control. Programul propune reorganizarea administrației fiscale, digitalizarea activității și orientarea controalelor pe baza analizelor de risc.
Companiile de stat care acumulează pierderi timp de doi ani consecutivi, începând cu 2025, ar urma să primească un rating public de la A la E. După trei ani consecutivi de pierderi, companiile care nu prestează un serviciu public justificat ar putea ieși din portofoliul statului.
În transporturi, documentul propune privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete de acțiuni deținute la Aeroportul Otopeni și Portul Constanța. Pentru investiții este prevăzută înființarea unui ghișeu unic și stabilirea unor termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor.
Sănătate: finanțarea ar urma să urmărească pacientul
În domeniul sănătății, programul propune ca finanțarea spitalelor să fie realizată în funcție de serviciile medicale efectiv furnizate, de complexitatea cazurilor, de calitate și de rezultate.
Paturile cu un grad redus de ocupare ar putea fi transformate în locuri pentru spitalizare de zi, recuperare, îngrijirea bolnavilor cronici sau paliație. Pentru îngrijirile paliative este prevăzută suplimentarea capacității cu cel puțin 2.000 de paturi până în 2028.
Documentul mai propune dezvoltarea medicinei de familie, a prevenției și a screeningului, extinderea rețelelor pentru tratarea accidentelor vasculare cerebrale și a infarctului, servicii integrate pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare, precum și un sistem digital cu punct unic de acces pentru pacienți.
Educație: finanțare mai mare și evaluări standardizate
Programul stabilește ca obiective creșterea graduală a cheltuielilor pentru educație la minimum 6% din PIB, echivalentul a 15% din bugetul general consolidat, și alocarea a minimum 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare.
Sunt propuse evaluări standardizate pentru toate ciclurile de învățământ, o platformă digitală națională de evaluare, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, precum și introducerea noului bacalaureat din 2030.
Actuala gradație de merit a profesorilor ar urma să fie înlocuită cu o primă de performanță de 10%–20% din salariul de bază, acordată pentru 12 sau 24 de luni unui număr de cel mult 30% dintre cadrele didactice dintr-o școală. Programul mai propune extinderea învățământului dual și stimulente pentru profesorii din mediul rural și pentru disciplinele ȘTIM.
Digitalizarea statului, coordonată dintr-un singur centru
Toate proiectele digitale ale administrației centrale, indiferent de sursa de finanțare, ar urma să treacă printr-un singur centru de decizie aflat în subordinea premierului. Excepțiile vizează apărarea și domeniile sensibile din zona ordinii publice.
Structura ar urma să fie condusă de un specialist apolitic cu experiență în industrie. Programul prevede și adoptarea unei strategii naționale unice, care să conecteze cloudul guvernamental, sistemele instituțiilor și serviciile digitale utilizate inclusiv de primării. Digitalizarea ar urma să fie declarată prioritate națională, astfel încât direcția stabilită să nu fie renegociată la fiecare schimbare de Guvern.
Agricultură, turism și energie
Pentru fermierii afectați de secetă este propus un mecanism de compensare, pregătit împreună cu Banca Mondială, care ar urma să devină operațional în primăvara anului 2027. Programul prevede și realizarea unui studiu de fezabilitate privind posibila comasare a APIA și AFIR.
În turism, Organizația de Management al Destinației ar urma să devină funcțională la nivel național și să coordoneze promovarea României și rețeaua organizațiilor locale, județene și regionale. Măsura are relevanță și pentru destinațiile turistice din județul Brașov, unde funcționează structuri locale și regionale de promovare.
În energie, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni ar urma să fie continuat numai dacă este demonstrată viabilitatea sa economică.
Apărare, ordine publică și servicii de informații
Investițiile în apărare ar urma să crească gradual până la 5% din PIB, în funcție de evoluția situației de securitate. Programul propune și majorarea ponderii industriei de apărare în economie de la aproximativ 0,28% la minimum 1% din PIB până în 2030.
În domeniul afacerilor interne este prevăzută reorganizarea Poliției Române într-o singură structură națională de aplicare a legii, precum și simplificarea structurilor administrative din Ministerul Afacerilor Interne.
Pentru serviciile de informații sunt propuse mandate limitate pentru conducere și interzicerea prin lege a activității agenților acoperiți în domeniile protejate.
Dezvoltare locală, cultură, diaspora și politică externă
Programul prevede continuarea programelor „Anghel Saligny” și „Sfânta Ana”, reducerea decalajelor dintre comunități și introducerea salarizării în funcție de performanță în administrația publică.
În cultură sunt propuse restaurarea patrimoniului prin fonduri europene și simplificarea activității Ministerului Culturii. În Justiție, documentul vizează limitarea intervențiilor procurorilor ierarhic superiori în dosare și trecerea Autorității Naționale pentru Cetățenie în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ar urma să treacă sub coordonarea directă a Secretariatului General al Guvernului, iar Forumul pentru Românii de Pretutindeni ar urma să fie reînființat.
În plan extern, obiectivele includ atragerea unor investitori americani strategici, aderarea României la OCDE până la finalul anului și eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin.
