Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna) şi Miercurea Ciuc sunt în fruntea clasamentului vitalităţii culturale 2016, cuprins într-un studiu lansat, luni, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.
Studiul „Vitalitatea culturală a oraşelor din România” este realizat în cadrul Sezonului România-Franţa 2019.
„Studiul e realizat de echipa noastră de cercetare de la Institut. E un studiu a cărei metodologie aparţine Institutului, (…) e ultima cercetare făcută de noi pe vitalitatea culturală, se axează mai mult pe oraşele importante din România pentru a vedea trendurile de creştere în materie de resurse umane, de finanţare, de dezvoltare a infrastructurii. Din punctul nostru de vedere, e un instrument pentru decidenţii locali şi centrali şi pentru comunităţi mai ales. (…) Am luat toate oraşele din România, singurul pe care l-am scos cumva în afara competiţiei, pentru că ar fi fost inechitabil, e Bucureştiul, unde există o supraofertă de cultură”, a declarat, cu prilejul evenimentului, Carmen Croitoru, directorul general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.
Ea a spus că, per ansamblu, ar trebui să existe nişte indici ceva mai mari de participare culturală. „Per ansamblu, noi ar trebui să avem nişte indici ceva mai mari de participare culturală, dar aceştia sunt direct legaţi de nivelul de educaţie şi de aspiraţiile sociale ale comunităţii şi de modul în care ele se percep pe sine în societate”, a menţionat Croitoru.
În opinia ei, infrastructura culturală teoretic ar trebui să fie mulţumitoare, pentru că mai avem încă „moştenite o grămadă de săli şi instituţii”, dar, dacă nu se investeşte în ele, se vor prăbuşi.
Andrei Ţărnea, comisar al Sezonului România-Franţa 2019, a declarat că studiul reprezintă „un instrument” care permite autorităţilor locale să analizeze, pe baza unor date concrete, modul în care modificarea politicilor publice poate să schimbe calitatea vieţii pentru cetăţenii acestor oraşe.
„Studiul e unul dintre acele elemente care ne permite să spunem că Sezonul are şi o valoare structurantă, pentru că e un proiect de colaborare bazat pe un parteneriat între o instituţie din Franţa şi din România, Institutul pentru Cercetare şi Formare Culturală al Ministerului Culturii, dar şi echivalentul francez, Departamentul de Statistică al Ministerului Culturii, care, iată, într-un parteneriat formal, vor continua să lucreze pe acest model şi în anii care vin”, a adăugat Ţărnea.
Studiul „Vitalitatea Culturală a Oraşelor din România 2018” cuprinde un clasament al vitalităţii culturale 2016, pe primul loc fiind Cluj-Napoca, urmată de Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, Miercurea Ciuc, Sibiu, Târgu Mureş, Craiova, Alba Iulia, Braşov, Timişoara, Slobozia. În coada clasamentului, care cuprinde 46 de poziţii, se găsesc oraşele Vaslui, Roman, Bârlad, Mediaş şi Oneşti.
„Municipiul Cluj-Napoca ocupă ca şi până acum prima poziţie în ierarhia oraşelor din punctul de vedere al vitalităţii culturale, (…) ceea ce e evident în cazul acestui oraş e că înregistrează performanţe impresionante pe partea de industrii creative, în special prin dezvoltarea sectorului de IT”, precizează studiul.
Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Botoşani sunt pe primele locuri în clasamentul oraşelor cu cel mai bun scor pentru subindicele de infrastructură culturală (2016).
În topul oraşelor cu cel mai bun scor pentru subindicele cheltuielilor bugetare pentru cultură (2016) prima poziţie e ocupată de Sfântu Gheorghe, urmat de Craiova, Arad, Miercurea Ciuc şi Sibiu.
Clasamentul oraşelor pe subindicele resurse umane specializate (2016) cuprinde la primele poziţii: Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Alba Iulia.
Sibiu e pe primul loc în clasament din perspectiva participării culturale pe 2016, fiind urmat de Botoşani, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Târgu Jiu.
Cluj-Napoca e în fruntea clasamentului făcut în funcţie de subindicele industriilor creative, fiind urmat de Baia Mare, Alba Iulia, Oradea şi Braşov.
