Reprezentanți ai peste 14 asociații și fundații din Brașov, alături de persoane fizice, reprezentanți ai mediului de afaceri și angajați ai serviciilor Primăriei, au participat astăzi la întâlnirea cu primarul Allen Coliban și viceprimarul Flavia Boghiu, pentru stabilirea unui cadru unitar și a unei metode de lucru coerente pentru ajutorarea refugiaților sau persoanelor aflate încă în teatrele de război din Ucraina.
„Europa trece printr-o criză și este o criză care ne încarcă pe toți cu emoție și cu responsabilitate. În acest sens, avem nevoie de coordonare pentru că doar așa vom putea fi eficienți în ajutorul pe care vrem să îl oferim semenilor noștri din Moldova și din Ucraina. Există deja cordoane umanitare, există transporturi care sunt trimise peste graniță, există ajutoare care ajung în zona românească a graniței pentru refugiații care au reușit să ajungă în România, și, totodată, la nivel local avem nevoie de a pregăti centrele de triere, de a pregăti centrele de donații, astfel încât toate aceste eforturi comune ale brașovenilor să își găsească eficiența în utilizare. De aceea, am invitat astăzi, la Primăria Brașov, reprezentanții principalelor organizații care deja întreprind demersuri în ajutorarea refugiaților din Ucraina și am pus la cale un plan pe câteva paliere, astfel încât să putem oferi suport și în Ucraina și Moldova, să putem oferi suport și zonelor de graniță din România, dar mai ales să pregătim Brașovul pentru valurile de refugiați care pot să vină în perioada următoare. Avem nevoie de triere, avem nevoie de înregistrare, toate aceste lucruri trebuie făcute centralizat, pentru că este modul cel mai eficient de a ne asigura că ajutorul acesta ajunge unde trebuie“, a spus primarul Allen Coliban.
Discuțiile au început cu prezentarea acțiunilor deja întreprinse de fiecare participant, contactelor realizate și a eventualelor dificultăți întâmpinate până acum.
În câteva zile vor porni deja, prin efortul unora dintre organizațiile brașovene, primele transporturi de ajutoare care vor viza zonele de graniță din România, iar următoarele se dorește a fi organizate pe centre de colectare accesibile și cu cerințe specifice, având în vedere că anumite categorii de produse pe care oamenii le donează sunt foarte greu de ordonat astfel încât să poată fi trimise în cadrul unui convoi umanitar internațional și trebuie să corespundă unor norme internaționale de trecere a frontierei.
De exemplu, potrivit reprezentanților Crucii Roșii, nu oricine poate accesa culoarul de trecere pentru ajutoare, și chiar au fost persoane care au plecat de la Brașov cu ajutoare pe care nu au știut cui să le predea sau nu au putut trece granița, fiind obligate să se întoarcă.
Din experiența de până acum, a rezultat că există o serie de necesități de bază, imediate, cum ar fi păturile, hainele groase, generatoarele de curent, hrana, dar și kituri de igienă personală adaptate în special femeilor și copiilor, cartele telefonice și chiar bani de buzunar sau cartele de combustibil, în condițiile în care refugiații care nu au mai avut acces la conturile bancare și nu au avut bani gheață nu mai au, practic, niciun ban.
Chiar dacă majoritatea refugiaților din primul val se află doar în tranzit în România, spre alte țări occidentale unde au familii, este de așteptat ca numărul celor care nu vor avea resurse sau nu au unde să plece mai departe să crească.
Este nevoie de disponibilități de cazare pe termen mediu și chiar lung. Este nevoie de asistență medicală, de translatori, de informații care să le fie oferite refugiaților care, mulți dintre ei, nu cunosc decât limba ucraineană și cea rusă. Asistența juridică este un alt lucru necesar, mai ales pentru cei care nu au plecat cu toate actele în regulă de acasă, întrucât există țări europene care nu acceptă persoane fără aceste documente. S-a pus chiar problema continuării studiilor pentru copii, tot în limba ucraineană, iar unele dintre organizații au început deja căutarea unor cadre didactice care să poată face acest lucru. O altă problemă discutată este necesitatea înregistrării tuturor datelor refugiaților și ale celor care oferă ajutor, centralizarea lor, pentru a se evita cazurile de trafic sau exploatare de persoane, care pot apărea în asemenea situații.
Au fost organizate șase grupuri de lucru: Birou Integrare, Centralizare nevoi, Centralizare oferte, Centrul comunitar (care va avea punct fizic de informare, triere și colectare), Informare și call-center, Centru logistic.
Aceste grupuri de lucru, formate din autorități, societate civilă, firme și voluntari vor stabili cele mai bune căi și metode pentru a eficientiza activitatea celor care doresc să ajute, dar și pentru a pregăti calea optimă pentru că ucrainenii în nevoie să poată primi ajutor, cât mai repede, cu cât mai puțină risipă de resurse și cât mai axat pe nevoile lor.
„La nivelul municipiului Brașov urmează să înființăm un centru de primire și de triaj, unde cei care vin și vor să rămână în municipiul Brașov vor primi informațiile necesare, vor primi cazare, vor primi mese calde dacă e cazul, consiliere juridică, consultații medicale, precum și orice alte servicii de suport vor avea nevoie. Toate acestea cu sprijinul voluntarilor vorbitori de limbă rusă și ucraineană, a translatorilor și a celor care doresc să se implice și să sprijine în acest sens. Având în vedere cât de mare este dorința de implicare și cât de multe produse s-au donat, dar cât de mult timp necesită pentru ca acestea să fie sortate și aranjate pe categorii, în perioada următoare vom ieși cu informații pentru brașoveni, astfel încât să ne asigurăm că donațiile acestora ajung în centrele de colectare în forma în care sunt cel mai ușor de dus, iar după aceea, către cei care au nevoie de ele. Invităm în continuare brașovenii să urmărească pagina oficială a Primăriei Brașov, site-ul Primăriei Brașov și sursele de informare oficială, pentru a ști cum pot să ajute cel mai bine în următoarea perioadă. Mulțumim tuturor inițiativelor și organizațiilor care s-au implicat deja și care au arătat că momente de greutate, cum este acesta, știu cum să facă solidaritatea să ajungă la cei care au nevoie de ea“, a explicat viceprimarul Flavia Boghiu.
„Astăzi a fost întâlnirea cu primarul Brașovului, care este foarte important pentru diaspora Ucrainei și refugiații care vor veni din Ucraina. În primele zile o să fie nebunie mare. Nicio persoană nu știe ce o să fie exact, dar noi mulțumim foarte tare românilor care vor oferi o cazare în apartamentul lor, care vor oferi donații cu tot ce este nevoie, de la prima zi în România, mâncare, haine, obiecte de igienă și toate celelalte“, a declarat Natalia Vataman, ucraineană stabilită în urmă cu câțiva ani la Brașov, una dintre persoanele implicate în ajutorarea refugiaților ucraineni în România.
Din grupurile de lucru fac parte, între cei prezenți azi: Crucea Roșie Română Filiala Brașov, Centrul de Integrare pentru Migranți Brașov, Fundația Comunitară, Fundația Cărturești, Pro Afaceri, Rotary Kronstadt, Rotary Club Brașov, Rotaract Brașovia, Asociația „Femeile se Implică“, Kastel, Asociația Happy Moms, Ekklesia Group, Asociația Oamenilor de Afaceri Basarabeni, Consiliul Județean al Elevilor Brașov, Direcția de Asistență Socială Brașov, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Brașov.
Organizațiile, grupurile civice sau persoanele fizice care doresc să se implice în grupurile de lucru “Brașov pentru Ucraina” sunt rugate să își anunțe intenția la relatii.comunitare@brasovcity.ro sau la telefon 0268405000, tasta 9 (pentru a intra direct în legătură cu un operator), interior 135 (Compartimentul Relații și Inovare Comunitară).
Cei care doresc să se implice cu donații, în acest moment, este de preferat să contacteze Crucea Roșie Brașov – 0286 475 913 sau e-mail brasov@crucearosie.ro.
