Biserica Schitului „Sfântul Ioan Botezătorul” din Breaza, judeţul Braşov, a fost târnosită în ziua când l-am cinstit pe ocrotitorul acestui aşezământ monahal, pe 29 august. Slujba de sfinţire a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, egumenul schitului, ieromonahul Ambrozie Duţă, protopopul de Făgăraş, Iulian Mihai Boac şi alţi slujitori ai sfintelor altare de la aşezămintele monahale şi locaşurile de cult din Ţara Făgăraşului.
Schitul de la Breaza a fost ridicat în anii de după evenimentele din 1989, la iniţiativa preotului Ioan Năftănăilă, pe locul unde au existat două mănăstiri distruse de generalul austriac Bucov în secolul al XVIII-lea. Biserica de lemn a aşezământului monahal a fost înfrumuseţată în anii trecuţi cu pictură şi cu toate cele necesare cultului, iar acum a fost târnosită de IPS Mitropolit Laurenţiu cu Sfântul şi Marele Mir şi cu apă sfinţită.
După slujba de târnosire a urmat Sfânta Liturghie, oficiată pe o scenă amenajată în incinta schitului. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul „Anatoly” din Braşov. Pelerini din Ţara Făgăraşului şi din alte părţi ale ţării au venit în număr mare la Breaza pentru a participa atât la slujba de târnosire cât şi la Sfânta Liturghie.
Au participat şi numeroase autorităţi centrale, judeţene şi locale, amintind aici pe prim-ministrul României, Viorica Dăncilă.
Reînvierea unui loc sfinţitor
Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de arhimandritul Ioachim Tomoiagă. Părintele vicar-administrativ a vorbit credincioşilor despre sărbătoarea din 29 august şi rolul Sfântului Ioan Botezătorul în planul de mântuire a omenirii.
„Astăzi este ziua în care ne amintim de martiriul Sfântului Ioan Botezătorul şi anume de tăierea capului său pentru că a gândit drept şi în Duhul lui Dumnezeu, a vorbit cum a gândit, nu a gândit într-un fel şi a vorbit într-altul. I s-a tăiat capul pentru că acest cap avea să slujească doar demnităţii şi moralei. Şi pentru faptul că a spus adevărul, a mărturisit adevărul, a spus păcatului păcat şi virtuţii virtute, cu fermitate şi cu demnitate, avea să aibă de suferit pentru aceasta”, a spus părintele Ioachim Tomoiagă.
În cuvântul de binecuvântare, IPS Mitropolit Laurenţiu i-a felicitat pe monahii care au ostenit aici ani la rând pentru a înfrumuseţa biserica schitului şi a ridica aici un aşezământ monahal, continuând astfel ceea ce a început în anii ’90 regretatul preot Ioan Năftănăilă, mărturisitor al credinţei în temniţele comuniste.
„Ne-am amintit astăzi de evenimentul acesta tragic al crimei pe care a făcut-o Irod prin complicitate şi am învăţat că este bine să privim totdeauna spre cer pentru că este prea scurtă călătoria noastră în această viaţă. Sărbătoarea aceasta este una deosebită în istoria acestui aşezământ şi prin rânduiala săvârşită astăzi am reînviat sfinţenia acestui loc unde au fost mănăstiri cu mult timp înainte şi au fost distruse de generalul austriac Bucov”, a subliniat ierarhul.
Un cuvânt de felicitare a rostit şi fiul preotului ctitor al schitului de la Breaza, doctorul Eugen Năftănăilă care amintit tuturor prin ce eforturi mari a fost ridicat schitul pe aceste locuri sfinţite cu secole în urmă de monahi îmbunătăţiţi.
La final, egumentul schitului, părintele Ambrozie Duţă a fost hirotesit protosinghel, iar diaconul Dosoftei Matei din obştea monahală a fost hirotesit arhidiacon. Mai mulţi binefăcători au primit din partea ierarhului acte de cinstire, iar toţi cei prezenţi au avut posibilitatea să intre în altarul sfinţit şi să cinstească racla în care se păstrează capul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, adusă de la Catedrala mitropolitană din Sibiu.
