Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.
Potrivit ONU (www.un.org), obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.
Vârstismul este o problemă insidioasă şi adesea neabordată în domeniul sănătăţii, drepturilor omului şi dezvoltării şi are repercusiuni atât asupra populaţiilor mai în vârstă, cât şi asupra celor mai tinere din întreaga lume, arată ONU. În plus, vârstismul se intersectează în mod regulat cu alte forme de discriminare (cum ar fi rasismul şi sexismul) şi influenţează oamenii în moduri care îi împiedică să îşi atingă întregul potenţial şi să contribuie în mod cuprinzător în comunitatea lor.
Solidaritatea între generaţii este cheia dezvoltării durabile. Pe măsură ce traversăm cel de-al treilea an al pandemiei de COVID-19, este deosebit de important să recunoaştem şi să abordăm aceste bariere legate de vârstă pentru a „reconstrui mai bine” într-un mod care să valorifice punctele forte şi cunoştinţele tuturor generaţiilor, menţionează sursa citată.
În 2021, tema Zilei internaţionale a tineretului a fost „Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară” („Transforming Food Systems: Youth Innovation for Human and Planetary Health”).
În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţi au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat totodată recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia.
Mai multe informații despre acest subiect, aici.
