Prin noțiunea de bullying se înțeleg faptele prin care o persoană este intimidată, hărţuită, chiar terorizată. Ea este supusă repetat unor agresiuni verbale, psihice şi chiar fizice, devenind ţinta unor răutăţi cum ar fi atunci când : este tachinată sau luată în derâdere, este bârfită sau poreclită, este exclusă din cercul de amici, se vorbește de el/ea ca şi cum nu ar fi de faţă, este înghiontită sau îmbrâncită. Agresiunile se pot petrece atât față în față, în mediul școlar sau în afara acestuia, cât și în mediul online.
De regulă, agresorul vrea să fie popular şi repetă în mod deliberat acţiunile descrise mai sus asupra aceleiaşi persoane. Victima va deveni temătoare, tristă şi se va izola dacă nu ştie să acţioneze: trebuie să nu se lase intimidată, să anunţe profesorul sau un părinte, ori chiar să depună plângere la poliţie.
Trebuie combătute atât actele de violenţă comise în incinta unităţii de învăţământ (adică toată zona şcolii, incluzând sălile de clasă, cancelarie, coridoare, terenul de sport, anexele, curtea şcolii etc), cât şi cele comise în proximitatea unităţilor de învăţământ (adică suprafaţa de teren situată în afara curţii unităţii, precum arterele rutiere, căile de acces către unitatea de învăţământ, spaţiile verzi din jurul şcolii, alte spaţii publice situate în apropierea acesteia).
Conform normelor legale în vigoare, în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamenetele care constau în violența psihologică-bullying, iar învățătorii/profesorii au obligaţia să reacţioneze atunci când li se aduce la cunoştinţă sau asistă la un astfel de incident în cadrul şcolii. Aceştia trebuie să îi ducă pe copiii implicaţi (victimă şi agresor) la consilierul psihologic, iar în cazul în care tipul de violență fizică/psihologică va căpăta forma unei infracțiuni (hărțuire, amenințare, șantaj etc), atunci se impune sesizarea organelor de poliție pentru rezolvarea situației conflictuale.
Atât copiii, cadrele didactice, cât și părinții trebuie să cunoască drepturile pe care le au în cazul în care devin victime ale bullying-ului , dar și cum pot evita astfel de situații.
Poliția Brașov recomandă elevilor/părinților/cadrelor didactice să acorde atenție comportamentelor ce pot fi asimilate fenomenului de bullying și să recunoască atunci când faptele se transformă în infracțiuni și trebuie raportate organelor competente:
- LOVIREA SAU ALTE VIOLENȚE ART 193 COD PENAL – reprezintă lovirea sau îmbrâncirea unei persoane, chiar dacă sub formă de glumă, în cazul în care victima suferă vătămări;
- Atunci când mai multe persoane se lovesc reciproc, fapta se numeşte ÎNCĂIERARE ART 198 COD PENAL şi vor fi traşi la răspundere toţi participanţii;
- AMENINȚAREA ART 206 COD PENAL-reprezintă fapta prin care o persoană amenință o altă persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare împotriva ei sau a altei persoane, dacă aceasta îi produce o stare de temere, îngrijorare;
- ȘANTAJUL ART 207 COD PENAL-prin șantaj se înțelege modul prin care cineva, în scopul de a obține un folos personal, obligă o altă persoană, prin violnță sau amenințare, să dea/să facă/să nu facă sau să sufere ceva (spre exemplu, amenințarea cu publicarea unor poze compromițătoare pe internet, dacă persoana în cauză nu face un anumit lucru) ;
- HĂRȚUIREA ART 208 COD PENAL-prin hărțuire se înțelege situația în care cineva, în mod repetat, urmărește fără drept sau fără interes justificat prin lege (legitim), locul de muncă, ori îi supraveghează locuința sau alte locuri frecventate de către aceasta, dă apeluri telefonice repetate, trimite mesaje, e-mailuri sau scrisori care, prin frecvență sau conținut, dau persoanei o stare de teamă.
Trebuie reținut că pentru anumite infracțiuni, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar în cazul în care victima este minor, plângerea penală se depune de către reprezentantul său legal (părinte, tutore).
