Partidul pan-european Volt Europa cere aderarea României la Schengen printr-un marş organizat în Bucureşti alături de europarlamentarii Nicu Ştefănuţă şi Damian Boeselager.
În perioada 3-4 iunie, Volt Europa a organizat la Bucureşti, Adunarea Generală Europeană, unde s-au întrunit peste 400 de membri din 20 ţări Europene pentru a dezvolta o viziune politică comună pentru următoarele alegeri Europarlamentare.
Sâmbătă, 3 iunie, Volt Europa a organizat o manifestaţie publică, unde sute de tineri europeni au mărşăluit în Piaţa Victoriei pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în urma votului nedrept de respingere a aderării celor două ţări, în cadrul Comisiei JAI din Decembrie 2022. Volt Europa a cerut eliminarea urgentă a dreptului de veto şi derularea unui nou proces de admitere în Schengen.
Europarlamentarul Volt, Damian Boeselager, a declarat că „prin acest marş vrem să arătăm solidaritate Europeană pentru aderarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Mai mult decât atât vrem să evidenţiem că Uniunea Europeană trebuie reformată pentru a reprezenta în mod egal interesele tuturor ţărilor Europene.”
Europarlamentarul român Nicu Ştefănuţă, care efectuează nenumărate demersuri pe acest subiect în parlamentul European dar şi în discuţii continue cu reprezentanţii guvernului austriac, s-a alăturat iniţiativei de susţinere a intrării României în Schengen. „Tinerii României nu merită să stea în spatele unui zid numit Schengen. Îi cer cancelarului Nehammer să elimine imediat blocajul guvernului său la aderarea României. Nu este doar drept, este şi benefic pentru toată Europa”, a spus Nicu Ştefănuţă.
„Pe un subiect acaparat de conservatori şi extremişti pentru a-şi promova retorica antieuropeană cum este Schengen, Volt reuşeşte să aducă laolaltă la Bucureşti oameni din toată Europa pentru a-şi arăta susţinerea pentru ţara noastră şi pentru reformarea procesului de luare a deciziilor în Uniunea Europeană. Cu zâmbetul pe buze, dar într-un mod decisiv, am strigat împreună că UE este proiectul drag generaţiei noastre şi nu vom lăsa conservatorii şi extremiştii din nici o ţară să îl distrugă”, a declarat în cadrul marşului, co-fondatorul partidului Volt România, Ştefan Florea.
Tot în cadrul Adunării Generale, Volt Europa a găzduit experţi din diferite domenii, dar şi lideri ai unor mişcări politice noi precum Bogdan Barbu – co-preşedintele partidului ACUM şi Andrei Macsut – cofondator al partidului SENS, pentru a dezbate soluţii pentru cele mai importante probleme pe care le întâmpinăm, atât în ţara noastră, cât şi în restul Europei: criza climatică, ineficienţa sistemului educaţional, atacul asupra drepturilor omului şi deficitul democratic. Această adunare a pus fundamentul unei viziuni comune pentru Volt Europa, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie, 2024.
„În contextul crizei economice şi războiului declanşat la hotarele noastre, viziunea Volt este mai relevantă ca oricând. Toate provocările noastre, fie că vorbim despre redresare economică, sau încălzire globală, au nevoie de o mişcare politică vizionară care să lucreze dincolo de hotare. Astăzi vrem să aducem această viziune în România şi să transmitem clar că Europa e mai puternică cu România în Schengen!” a declarat Mihaela Siriţanu, co-preşedintele Volt România.
Ce îşi propune Volt România?
Volt România este un partid social-liberal, progresist, pan-european, prezent în toate ţările UE cu peste 130 oficiali aleşi, care îşi propune intensificarea cooperării cetăţenilor europeni şi creşterea economică, în echilibru cu dezvoltarea sustenabilă şi echitabilă a ţărilor Uniunii. Pentru alegerile din 2024, Volt are în programul politic următoarele obiective:
Stat inteligent
– Implementarea unui portal „one-stop-shop”, unde cetăţenii să poată accesa online toate serviciile statului;
– Lansarea de portaluri online pentru transparentizarea tuturor contractelor publice.
Renaştere economică
– Colectarea mai eficientă a taxelor prin prin digitalizarea ANAF;
– Facilitarea accesului la granturi de investiţii şi diversificarea instrumentelor financiare pentru start-up-uri.
Reforma educaţiei
– 6% din PIB pentru următorii zece ani, în domeniul educaţiei;
– Îmbunătăţirea competitivităţii sistemului educaţional, prin implementarea parteneriatelor public-private pentru şcoli profesionale, dar şi atragerea unor campusuri secundare în ţară, ale mai multor universităţi internaţionale de top.
Combaterea crizei climatice
– Promovarea transportului ecologic, prin modernizarea trenurilor, transportului intermodal şi scutirea de TVA pentru staţiile urbane de încărcare a maşinilor electrice;
– Stoparea defrişărilor ilegale, prin introducerea unui mecanism european de monitorizare a lemnului, dar şi prin întărirea capacităţii de control şi înăsprirea pedepselor.
Cetăţeni puternici
– Prag electoral de 3% şi diminuarea numărului necesar de semnături pentru participarea la alegeri;
– Introducerea normelor legislative antimonopol şi transparentizarea totală a surselor de venit în cazul instituţiilor de presă.
Reforma UE
– Intrarea României în Spaţiul Schengen, Uniunea Bancară Europeană şi aderarea la zona Euro;
– Reforma UE prin eliminarea dreptului de veto a Consiliului European şi acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European.
Foto. Arhivă
