Pe 30 iunie 1993, Brașovul a făcut istorie lansând prima sa stație de radio, Radio 1! Acesta a fost un moment grandios pentru oraș, marcând începutul unei noi ere de muzică, știri și divertisment pentru publicul brașovean. Imaginați-vă că sunteți una dintre primele persoane care se conectează și aude sunetul propriului post de radio al orașului! Radio 1 a devenit rapid un punct de reper iubit al comunității. Așadar, data viitoare când ascultați postul de radio preferat, amintiți-vă că totul a început cu Radio 1, chiar aici în Brașov.
Tot în anul de grație, 1993, câteva zile mai târziu – pe 4 iulie, se lansează Radio Brașov care este cel mai longeviv și cel mai iubit post de radio local din Brașov. Radio Brașov a devenit rapid un punct de reper al comunității, recunoscut pentru programul său variat, care include muzică, știri, sport și multe altele. Ascultătorii se bucură de emisiuni populare, precum „Bună dimineața, Brașov!” și „Muzica de ieri și de azi”. De-a lungul anilor, Radio Brașov a fost unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare pentru oraș, asigurându-se că oamenii sunt informați și conectați cu comunitatea lor. În plus, Radio Brașov a fost mereu implicat în evenimente și activități importante din Brașov, precum concerte, festivaluri și campanii de caritate. Este deosebit să vezi cum o stație de radio poate fi atât de importantă pentru o comunitate și să vezi cum Radio Brașov a reușit să rămână relevant și iubit de-a lungul anilor.
La 30 de ani de la apariția celor două posturi de radio în Brașov, BrasovStiri.ro vă prezintă, în exclusivitate, o serie de interviuri cu pionierii radioului brașovean.
Altă dată concurenți, azi mulți dintre ei prieteni și colegi, aceștia sunt oamenii pe care i-ați primit în casele voastre, care v-au dăruit cea mai frumoasă muzică și v-au ținut conectați la toate evenimentele importante ale ultimilor 30 de ani.
Pe unii dintre ei îi mai puteți auzi și azi la Radio Brașov sau alte posturi de radio și televiziune din Brașov, din România sau chiar de afară (da, avem și așa ceva). Alții s-au despărțit de radio și au ales alt drum în viață, fără a uita niciodată experiența anilor de pionierat în radio.
Unii dintre ei (și nu puțini, vreo zece) ne-au părăsit prematur.
În următoarele 3 săptămâni brasovstiri.ro o să vă prezinte un grupaj de interviuri cu vedetele – foste și actuale – ale radioului brașovean, sub genericul 30 de ani cu 30 de vedete radio.
CORNELIA CREVEAN – RADIO UNU
Ce amintire vă leagă de prima experiență în fața microfonului? Cum a început totul?
Pentru mine totul a început în septembrie 1993. Aveam deja doi veri care “întindeau fire” pe la Radio 1 Fm. (n.r. verii erau fratii Boitan, cu care vom sta de vorba zilele următoare). Vizitându-i, am început să-i ajut, mai în joacă, mai în serios…și, scriind acest text, îmi dau seama că au trecut 30 de ani de atunci. Practic, destinul m-a dus la locul potrivit. Altfel, astăzi, eram Impiegat de mișcare, așa cum își dorea tata, sau lucrăm la Regionala CFR, la stat, într-un loc călduț și ușor, așa cum visează orice părinte pentru copilul său. Mama a fost cea care m-a încurajat toată viața să fac ce-mi place, îmi amintesc că atunci când eram mică, la grădiniță, mă urca pe masa din sufragerie și îmi spunea: ”asta este scena, eu sunt spectatorul, tu spui poezia cu intonație, apoi, cânti”. Într-un fel acesta a fost startul meu în carieră, mama și-a dat seama de tot, ea a fost cea care mi-a croit drumul către ceea ce sunt astăzi.
Care sunt posturile de radio la care ați lucrat în Brașov sau în alte locuri?
Am început la Radio 1 Fm, apoi viața m-a purtat către Radio Direct/ Radio Contact, de la radio am făcut saltul către televiziune, televiziunea fiind mult mai grea decât radioul. Prima televiziune la care am produs și am realizat un matinal a fost Televiziunea RTT. Apoi, am ajuns la Mix Tv, un trust de presă mare cu peste 100 de angajați, un trust cu două radiouri și două televiziuni. După câțiva ani, m-am mutat la Televiziunea Nova, locul în care sunt și astăzi. La Televiziunea Nova suntem ca într-o familie, confortul și calmul din această televiziune m-au determinat să rămân aici! Directorul este prietenul nostru, sprijinul nostru, la Televiziunea Nova totul se face cu calm, iubire și profesionalism. Merg de drag la serviciu.
Și, cum viața îți produce surprize spectaculoase, iată-mă întorcându-mă și la prima mea dragoste, radioul. Din 2 mai 2022, realizez un talk show la Radio Brașov, radioul de care cu ani în urmă spuseam că nu mă ating niciodată, că nu voi lucra în viața mea la concurență. Radio Brașov era concurența postului la care lucram pe atunci, Radio 1 Fm. M-am întors la radio într-un moment când era nevoie de mine, iar eu aveam nevoie de el. În inima mea știam că nu l-am lăsat de tot, că va veni ziua în care mă voi întoarce. Ne-am regăsit mai maturi, mai înțelepți, mai dezvoltați emoțional…e bine, ne merge bine împreună.
Cum s-a schimbat radioul în toți acești 30 de ani?
În primul rând ne-am schimbat noi, iar o dată cu noi și ascultătorul. Eu nu mai sunt atât de stângace și fără experiența în domeniu radioului, iar ascultătorul nu mai ascultă orice. Dacă acum 30 de ani nu era atât de critic, e clar că acum nu mai ascultă orice. Mai ales, că lucrurile au evoluat și din punct de vedere tehnic, își poate alege din zona online orice să asculte.
Cum era perceput atunci omul de radio de către publicul brașovean? Dar în prezent?
Oamenii care au început să lucreze în radio acum 30 de ani, sunt oamenii care au scris istoria radioului liber la Brașov! Eram prietenii celor care ne ascultau, eram zilnic în casele lor, eram deschizători de drumuri într-o meserie care sub forma aceasta nu existase! Ce mă bucură e faptul că oamenii de radio scriu istorie în continuare, cu fiecare emisiune pe care o realizează și acum, iar ascultătorul rămâne un tovarăș de drum important.
Care sunt principalele calități ce au contribuit la formarea dumneavoastră ca om de radio?
Pasiunea, Cititul, Informarea continua, Dezinvoltură, Autenticitatea. Am știut întotdeauna să-mi las problemele acasă ca ascultătorul să nu simtă lucrul acesta.
Au fost momente de cumpănă când v-ați gândit să renunțați şi să faceți altceva? Dacă nu ați renunțat de ce ați facut-o? Dacă ați renuntat, care a fost cauza?
Niciodată nu am avut momente de cumpănă care să mă determine să mă gândesc că voi renunța, drept urmare, tot la radio și televiziune sunt după 30 de ani. Oameni de presă ca noi nu se mai nasc! Eu știu că voi face radio până la 80 de ani!
Care sunt provocările din spatele microfonului?
Provocarea cea mai mare este să faci o emisiune bună, care să fie ascultată, să nu schimbe frecvența ascultătorul! Pe de altă parte, trebuie să te și documentezi foarte bine pentru fiecare subiect în parte. Eu vin cu exemplul meu – dacă am un invitat cu emoții, trebuie să vorbesc în locul lui, să-l ajut … se mai întâmpla uneori!
Dacă ar fi să caracterizați jurnalismul de radio în trei cuvinte, care ar fi acelea?
Accesibil oricui, Serios, Distractiv, Crește generații. (noi am crescut lângă părinți care ascultau Europa Liberă)
Cum apreciați ceea ce se întâmplă acum în radioul românesc și ce șanse credeți că are în viitor?
Era digitală vine peste noi, dar radioul va dăinui, nu vreau să gândesc altfel! Pentru că se reinventează! Am văzut asta în cei 30 de ani de când țin eu aproape ascultătorul. Radioul va ține pasul cu generațiile care vin și va fi întotdeauna nevoie de el. Se spune că în caz de calamitate să ai un radio la tine pentru a afla informațiile transmise de autorități! Este cel mai accesibil, dacă pentru televiziune ai nevoie de imagini să ilustrezi o știre, la radio deschizi microfonul și livrezi informația! Care uneori poate fi vitală!
Ce recomandări aveți pentru actuala sau viitoarele generații de oameni de radio/jurnaliști?
Nu oricine este făcut pentru această meserie! Trebuie să-ți placă! Îți trebuie pasiune! Am încercat să formez jurnaliști noi în cei 30 de ani, dar mulți s-au pierdut pe drum, li s-a părut o meserie grea! Da, când lipsește pasiunea e greu, îți trebuie acea doză de nebunie pozitivă pe care am avut-o noi! Îmi aduc aminte că în primul an de radio nu am luat niciun salariu, niciun leu, veneam la radio din plăcere. Pasiunea mea a rămas atât de mare, încât și după 30 de ani eu nu simt în nicio zi că merg la serviciu. Sunt o norocoasă și sunt recunoscătoare pentru tot ce am primit de la viața până acum!
Le mulțumesc și celor care au făcut ca toate aceste lucruri să existe: Brutus Mera- Radio 1 Fm, Stoica Enache – Radio Direct / Radio Contact, RTT – Anca Sigmirean și Dorin Niculescu, Trustul Mix Tv – Aristotel Căncescu, RadioTeleviziunea Nova – Ciprian Ricean și Constantin Niţă. Împreună am scris istorie. Și încă o mai facem!
Cornelia continuă povestea frumoasă începută acum 30 de ani și lucrează în continuare în media – realizează o emisiune la postul Nova TV și alta la Radio Brașov. După cum spuneam: altă dată concurenți, de-a lungul celor 30 de ani concurenții au devenit colegi și prieteni.
***
CONSTANTIN DRĂGAN – RADIO BRAȘOV
Ce amintire vă leagă de prima experiență în fața microfonului? Cum a început totul?
Depinde mult despre care început vorbim… Cel cu afișul din Rectorat în care se căutau crainici de radio, iar eu lucram deja la un săptămânal? Cel în care, înainte să deschid gura pe post am vopsit grilajul de la intrare? Sau poate cel în care am început să spun “Ici, Radio Brașov, sur 87.8 FM”. Poate fi și programul matinal Costelus și Florinel stress club în care ziceam realmente tot ce ne trecea prin cap, după care eram chemați de fetele de la o librărie din centru să stăm de povești și să bem un pahar de țuică.
Care sunt posturile de radio la care ați lucrat în Brașov sau în alte locuri?
Cu salariu, la Radio Brașov, Delta RFI, InfoPro, Radio Total, RFI România. Fără, au mai fost câteva.
Cum s-a schimbat radioul în toți acești 30 de ani?
A luat-o spre dreapta prin stânga și s-a oprit în centru. Serios vorbind, s-a profesionalizat, ceea ce e, în principiu bine. Însă diferența majoră este că la începutul anilor ’90 noi trăiam pentru și prin radio. Acum, majoritatea celor care lucrează la radio vin la serviciu. Chiar nu e nicio critică în asta, e normal să fie așa. Însă nu mai există acea ”poezie” în care mi se părea foarte ok să las totul baltă și să merg să ”bag” o emisie la ora șase, nouă, două, sau la miezul nopții. Ah, și nici nu mai schimbă lumea. Pe atunci, dacă deschideam gura să critic sau să laud ceva, era sigur că vor exista reacții.
Cum era perceput atunci omul de radio de către publicul brașovean? Dar în prezent?
În prezent, nu am nici cea mai mică idee. Atunci eram cu toții, că vroiam sau nu (dar vroiam) un soi de mici vedete locale. Sigur că ne făcea placere să fim recunoscuți după nume sau voce atunci când ne întâlneam cu oameni pe care nu îi văzusem vreodată. Despre florile, torturile și invitațiile la petreceri pe care le primeam la redacție am zis?
Care sunt principalele calități ce au contribuit la formarea dumneavoastră că om de radio?
Îmi place să vorbesc dacă am ceva de spus și îmi place să mă și asculte cineva. E posibil să am și un pic de creier … dar asta nu a fost încă stabilit științific.
Au fost momente de cumpănă când v-ați gândit să renunțați şi să faceți altceva? Daca nu ați renunțat de ce ați făcut-o? Daca ați renunțat, care a fost cauza?
Astfel de momente nu au existat. Am vrut, cel mult, să schimb postul de radio la care lucram. Am făcut numeroase alte lucruri intre timp, dar nu am renunțat vreodată complet la radio. Cred că sunt vreun million de motive care s-ar putea rezuma în “Încă îmi place de mor.”
Care sunt provocările din spatele microfonului?
Să ai ceva de spus, iar acel ceva să îl suprinda pe cel care ascultă. Să ai o reacție buna, indiferent dacă ascultătorul cu care vorbești vrea să te laude, vrea să iți arate că e mai deștept că tine, sau habar nu are ce ar trebui să spună.
Dacă ar fi să caracterizați jurnalismul de radio în trei cuvinte, care ar fi acelea?
Pot în patru : « Fă Imagini din cuvinte ». Daca poți, ai castigat. Daca nu, ești doar încă unul care a încercat.
Cum apreciați ceea ce se întâmplă acum în radioul romanesc și ce șanse credeți că are în viitor?
În anumite radiouri se întâmplă lucruri minunate. În altele se dă doar muzică. Mai sunt și cele care există doar pentru fericirea patronilor și tristețea angajaților. După capul meu, radioul românesc are aceleași șanse cu radioul în general. Ele se numesc: mașini, birouri și bucătărie. Cât despre publicul tintă, să spunem că e format din cei care vor să fie suprinși de o piesă la care nu se gândiseră și de niste vorbe care nu le trecuseră prin cap.
Ce recomandări aveți pentru actuala sau viitoarele generațîi de oameni de radio/jurnaliști?
Să nu o facă pentru bani, dar să ceară salarii mari, astfel încât să vină la serviciu altfel decât ca la serviciu.
Costel nu mai lucrează azi în radio. În prezent locuiește în Suedia și este profesor de limba franceză la Universites de Francophonia.
30 de ani de radio în Brașov! Un proiect BrasovStiri.ro
Şi Radio Special?Am fost fani , soțul meu şi cu mine.Am purtat fundiţă neagră, pe stradă pentru a nu se desfiinţa.La îndemnurile dvs.şi ale lui D Kulcser.Am empatizat cu dumneavoastră, gândindu-ne că, rămâneţi şomeri.Succes în continuare şi felicitări mamei!