Luni, 11 martie 2019 am transmis Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) o solicitare privind derularea unei campanii de interes public privind DREPTUL LA VOT al persoanelor cu DIZABILITĂȚI și accesibilizarea campaniilor electorale. În acest sens, în contextul alegerilor europarlamentare, am solicitat CNA:
- Aprobarea derulării unei campanii de interes public în perioada 28 martie – 26 mai 2019, cu următorul mesaj: PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI AU DREPTUL LA VOT ȘI LA INFORMARE COMPLETĂ ȘI ACCESIBILĂ.
- Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea existenței informațiilor din domeniul audiovizualului, într-un format adecvat, accesibil și ușor de înțeles și utilizat, tuturor persoanelor cu dizabilități
Solicitarea noastră, are la bază restricționarea masivă a accesului la viața politică a persoanelor cu dizabilități de-a lungul tuturor scrutinelor electorale.
Precizăm faptul că la solicitarea de informații de interes public transmisă Autorității Electorale Permanente, prin Răspunsul nr. 917/23.01.2019, aceasta arată că nu deține date privind numărul persoanelor cu dizabilități care și-au exercitat dreptul de vot la alegerile locale și parlamentare din anul 2016 și nici la cele europarlamentare din anul 2014, însă derulează campanii de informare pentru persoanele cu dizabilități, acestea vizând procedurile de exercitare a dreptului la vot și, de asemenea, că există legislație în vigoare privind accesibilizarea urnelor de vot și a informațiilor privind votul pentru persoanele cu dizabilități. Până în prezent, aceste campanii nu au existat în spațiul public, iar, în ciuda legislației în vigoare, persoanele cu dizabilități nu votează în procente vaste.
”Din păcate, nicio campanie electorală din România, nu s-a aplecat până acum asupra nevoilor si drepturilor de informare ale persoanelor cu dizabilități prin accesibilizarea conținutul informației și a mijloacelor de exprimare a opțiunii politice. Cred că a venit momentul ca România anului 2019, să nu mai lase fără voce aproape 1 milion de cetățeni Români. Este o minimă măsură de decență la care invit nu numai autoritățile responsabile, dar și actorii politici din România” – declară Maria Mădălina Turza.
În România trăiesc 812.594 persoane cu dizabilități. Dintre acestea, 748.210 sunt adulți, cetățeni români. Aproape 98% dintre adulții cu dizabilității trăiesc în familii, ceilalți fiind izolați în instituții publice rezidențiale.
Faptul că România este statul european cu una din cele mai mici rate de participare politică a persoanelor cu dizabilități, sub 4% (FRA) este consecința stigmatizării continue și a marginalizării de către toți decidenții ultimilor 30 de ani a celor aproximativ 1 milion de persoane cu dizabilități.
Lipsa participării politice a persoanelor cu dizabilități înseamnă deopotrivă participarea la viața politică, dar și dreptul la vot. Ambele aspecte reprezintă drepturi fundamentale reglementate prin Convenții internaționale, tratatele fondatoare ale Uniunii Europene și Constituția României.
Deși numeroase cercetări sociale europene reflectă faptul că persoanele cu dizabilități manifestă o intenție de vot mai mare decât a populației generale, totuși, în România, persoanele cu dizabilități sunt în mare măsură private de exercitarea efectivă a acestui drept fundamental.
Principalele cauze care îngrădesc dreptul la vot al persoanelor cu dizabilități din România sunt:
· Lipsa accesibilizării informațiilor și materialelor electorale pentru diferitele tipuri de dizabilități,
· Lipsa accesibilizării spațiilor de votare pentru toate tipurile de dizabilități
· Lipsa accesibilizării buletinelor de vot
· Lipsa unor mecanisme eficiente și accesibile de raportare a încălcării dreptului la vot.
Astfel, asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități din România este fundamental legată de accesul la informații, acces care se realizează în general prin intermediul radioului, al televizorului și al internetului, precum și prin intermediul materialelor imprimate.
Avem obligația de a garanta accesul la informație pentru persoanele cu dizabilități prin reproiectarea site-urilor relevante în conformitate cu standardul UE EN 301549, care este conform cu standardele de accesibilitate recunoscute pe plan mondial și prin publicarea informațiilor în formate alternative, cum ar fi formatul ușor de citit, formatul cu caractere mărite sau alfabetul Braille. În egală măsură, autoritățile responsabile trebuie să solicite furnizorilor de servicii mass media să crească gradul de accesibilitate al produselor lor.
Maria Mădălina Turza este mama unei fetițe cu dizabilități, activistă pentru drepturile omului și voluntar pentru drepturile copiilor cu dizabilități de mai bine de 10 ani. Ea este licențiată în Științe Politice la Universitatea din București, are un Master în Politici de Educație Incluzivă și Psihopedagogie Incluzivă la Universitatea din Minnesota, SUA, studii postuniversitare în Drept Internațional Umanitar, precum și o serie de cursuri de specializare în domeniul dreptului persoanelor cu dizabilități, al instituțiilor și legislației europene privind combaterea discriminării. În 2016-2017, Maria Mădălina Turza a fost beneficiara unei burse Fulbright/Humphrey a Departamentului de Stat al SUA în domeniul drepturilor omului și al politicilor de educație incluzivă.
