Escaladare dramatică a conflictului din Orientul Mijlociu: Statele Unite și Israel au lansat în această dimineață un atac asupra Iran. Israelul a fost primul care și-a asumat responsabilitatea pentru ceea ce a descris drept un „atac preventiv”, precizând că acțiunea a fost coordonată cu partea americană.
Ulterior, președintele american Donald Trump a anunțat începutul unei operațiuni militare majore, susținând că obiectivul este eliminarea unor amenințări iminente din partea regimului iranian. Oficialii americani au declarat că în atac sunt implicate forțe navale și terestre și că au fost vizate ținte militare, fără a oferi detalii suplimentare. Presa internațională relatează însă că explozii puternice au fost auzite în capitala Teheran.
Autoritățile iraniene au transmis că pregătesc un răspuns la atac, iar liderul suprem religios, Ali Khamenei, ar fi fost mutat într-o locație sigură din afara Teheranului.
În Israel au fost adoptate măsuri de urgență: cursurile școlare și activitățile neesențiale au fost suspendate, spațiul aerian a fost închis, iar spitalele au început transferul pacienților în adăposturi antiaeriene.
Participarea Israelului la conflict vine pe fondul amenințărilor anterioare lansate de Teheran, potrivit cărora un eventual atac american ar atrage represalii nu doar împotriva bazelor și navelor militare ale SUA, ci și împotriva Israelului, considerat principalul rival regional al Iranului. Cele două state au fost implicate și în vara anului trecut într-un război de 12 zile, în urma căruia forțele israeliene au eliminat mai mulți oficiali militari iranieni de rang înalt.
În iunie 2025, în conflict au intervenit și Statele Unite, care au bombardat obiective nucleare iraniene folosind bombe antibuncăr și avioane din arsenalul lor strategic. Deși atacurile au vizat infrastructura nucleară, programul iranian nu a fost oprit. Washingtonul susține că Teheranul urmărește dezvoltarea unei bombe atomice, acuzație respinsă de autoritățile iraniene.
Tensiunile s-au intensificat în ultimele luni, după ce Donald Trump a amenințat cu un posibil răspuns militar în contextul reprimării protestelor antiguvernamentale din Iran și a cerut restricții severe asupra programului nuclear și balistic iranian. Negocierile dintre părți au continuat, însă ultima rundă s-a încheiat fără un acord.
În paralel, Washingtonul a concentrat în regiune cea mai amplă forță militară de după invazia Irakului din 2003, incluzând două portavioane, o flotă aeriană extinsă, distrugătoare capabile să lanseze sute de rachete Tomahawk și zeci de mii de militari.
Pe fondul escaladării conflictului, mai multe state și-au redus sau retras complet personalul diplomatic din Iran și Israel. De asemenea, Ministerul român de Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și a membrilor de familie de la ambasada și consulatele din Israel, precum și de la reprezentanța din Cisiordania.
