Automatele, precum cele de cafea sau snacksuri, trebuie dotate cu case de marcat cu memorie fiscală, potrivit legii 136/2019, publicate ieri în Monitorul Oficial. Cum îi afectează noua lege pe cei care fac afaceri cu astfel de aparte, care vor fi costurile și cine le va suporta.
În Monitorul oficial din data de 17 iulie 2019, a fost publicată Legea nr. 136/2019, ce modifica legislatia caselor de marcat fiscale. Principala modificare constă în abrogarea excepției de a nu se utiliza casa de marcat fiscală pentru vânzările de bunuri prin mașini automate, la care încasarea se realizează prin cititoare de carduri bancare sau prin încasarea automată de bancnote, susține consultantul fiscal Adrian Bența. În consecință, acești operatori economici au obligația să se doteze cu astfel de automate, ce sunt dotate cu aparate de marcat cu memorie fiscală. Termenul prevăzut de lege este data de 31 decembrie 2019.
În România sunt circa 80.000 de asfel de aparate.
“Credem că este o măsură pripită, unde nu a avut loc o consultare activă cu industria”, a declarat pentru StartupCafe directorul unui important jucător de pe piața locală a aparatelor de vending.
“Noi, cei din industria de vending am aflat despre acest demers de la vânzătorii de case de marcat, care au fost invitați la discuții în prealabil, noi ca industrie nu am fost invitați.
Această măsură, care presupune instalarea unor module fiscale și ne crează nouă o obligativitate, nu are o soluție tehnică, momentan, cunoscută în piață. Iar, având în vedere că sunt câteva zeci de mii de automate, pentru noi, operatorii care avem 2.000 de aparate, înseamnă o investiție care nu a fost bugetată, de câteva sute de mii de euro, estimăm că un dispozitiv va costa între 100 și 200 de euro, apoi, apar și costurile de mentenanță.
Totul a fost făcut în grabă, nu s-a făcut o cercetare la nivel tehnic pentru a vedea dacă o astfel de soluție pote fi implementată sau nu. Automatele din punct de vedere al construcției nu suportă o casă de marcat clasică. Trebuie dezvoltată o soluție noi. Noi în industrie bănuim că cineva are deja soluția.
Compania noastră lucrează cu bugete multianuale, acest gen de echipamente nu sunt finanțabile, drept uramare va fi un impact mare. În alte țări s-au accesat fonduri europene pentru astfel de lucruril, s-au făcut cerctări prealabile, s-a dat un termen mai mare de implementare. 4 luni pentru implementarea sistemelor la peste 80.000 de aparate câte sunt pe piața din România mi se pare imposibil.
Este foarte important să vedem normele de aplicare, dacă se va face o asociere între echipamente și dispozitivul fiscal, dacă serverele ANAF permit să fie bombardate de 80.000 de aparate în timp real cu informații. Astăzi, este un haos la casele de marcat. Sunt companii care au 1.500 de case de marcat și au divizie specială care încarcă noaptea pe site la ANAF informațiile, manual. Va fi nevoie de resurse importante.
Industria noastră, care angajează 3.000 de oameni probabil se va restrânge. Probabil că unii vor supraviețuii alții nu.
Costurile cel mai probail vor fi resimțite de consumatorul final.
Modelul de business, în general, presupune că operatorul este proprietarul aparatului și îl dă în comodat. Așa că ne așteptăm la creșteri de prețuri pe care să le suporte și consumatorul final, prețuri ale produselor și serviciilor vândute prin aceste automate”, a mai declarat directorul companiei.
De la 1 noiembrie 2018 inclusiv contribuabilii mici au obligația să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic.
În luna martie, noile case de marcat electronice încă nu erau implementate de sute de mii de antreprenori, care, ridicau, printre altele, neclarități privind procedurile.
