Brașovul se situează pe locul cinci la nivel național într-un clasament care are în vedere numărul de angajați. În fruntea topului se situează, Bucureștiul, Timișul, Cjulul, și Constanța.
Numărul mediu de salariaţi din economia locală a depăşit 5,1 milioane în 2019, cu circa 96.000 mai mulţi comparativ cu anul precedent. În afară de municipiul Bucureşti (984.000 de angajaţi), judeţele Timiş (240.000), Cluj (239.000) şi Constanţa (181.817) au avut cei mai mulţi salariaţi în 2019, potrivit Mediafax.
Numărul mediu de salariaţi din economia locală a depăşit 5,1 milioane în 2019, cu circa 96.000 mai mulţi comparativ cu anul precedent. În afară de municipiul Bucureşti (984.000 de angajaţi), judeţele Timiş (240.000), Cluj (239.000) şi Constanţa (181.817) au avut cei mai mulţi salariaţi în 2019, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Topul 10 al judeţelor cu cel mai mare număr de angajaţi în 2019 este completat de Braşov, Prahova, Iaşi, Bihor, Argeş, Ilfov şi Dolj. „Aceste judeţe au un număr mai mare de angajaţi deoarece au atras mai mulţi investitori de-a lungul timpului, au anumite avantaje competitive sau există producători mari în plan local, care au dus la dezvoltarea altor producători în jurul lor. Cum este Argeş, unde avem un producător mare de automobile, iar în jurul lui s-au dezvoltat alţi producători de subansambluri sau piese auto.
Apoi, Timiş, Cluj, Bihor au un avantaj competitiv şi au atras investitori şi datorită apropierii de graniţa de vest şi conexiunilor de autostradă. De asemenea, judeţele care au şi centre universitare atrag investiţiile pentru că investitorii găsesc acolo resurse umane calificate şi forţa de muncă de care au nevoie“, a explicat Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers.
Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri şi investiţiile din fonduri europene au crescut şi nivelul de trai şi diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive şi pentru români, dar şi pentru străinii care vor să înfiinţeze un business nou sau să se extindă, spune ea: „Chiar şi acum, în pandemie, pentru Cluj, Iaşi, Braşov, Argeş, Ilfov am avut multe cereri de angajare“.
La polul opus, judeţele cu cel mai mic număr de salariaţi au fost Giurgiu, cu circa 33.000 de salariaţi în 2019, cu 581 mai puţini decât în 218, Călăraşi, cu aproape 44.000 de angajaţi, cu 829 mai mulţi decât în anul precedent, şi Ialomiţa – aproape 45.000 de salariaţi, în creştere cu 983 comparativ cu 2018.
„Principalele motive pentru care aceste judeţe au cel mai mic număr de angajaţi sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, lipsa muncitorilor calificaţi şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare. Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Cum spuneam, regiunile din vestul şi nord-vestul ţării au atras mai multe investiţii datorită unei infrastructuri de transport mai dezvoltate, a apropierii de graniţe şi de conexiunile la reţeaua de autostrăzi din Europa de Vest.
De asemenea, în aceste judeţe şi nivelul salariilor este sub nivelul pieţei şi astfel nu sunt deloc atractive pentru angajaţi“, explică expertul în recrutare.
Anul trecut, cele mai multe noi angajări s-au făcut în Bucureşti (plus 32.115 de salariaţi comparativ cu 2018), Cluj (plus 8.174 de angajaţi) şi în Constanţa (plus 5.954 de salariaţi).
Cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi au fost în Hunedoara (-1.212 de salariaţi în 2019 comparativ cu 2018), Bistriţa-Năsăud Prahova (-1.125) şi Caraş-Severin (-1.051 de salariaţi). Din punctul de vedere al formei de proprietate, numărul salariaţilor din proprietăţile deţinute integral de stat, adică din companiile şi instituţiile de stat, a fost de 240.538 în 2019, în scădere cu circa 1.800 de angajaţi comparativ cu anul precedent.
În proprietăţile private lucrau mai mult de 3 milioane de salariaţi anul trecut, în creştere cu circa 86.300 de persoane comparativ cu 2018, iar în companiile de tip proprietate integral străină lucrau peste 774.000 de angajaţi anul trecut, cu 6.000 mai mulţi decât în 2018.
