Călin Georgescu ajunge luni, 26 octombrie 2026, în fața judecătorilor de la Tribunalul București, unde procurorii DIICOT solicită prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat într-un dosar de înșelăciune în care prejudiciul reclamat se ridică la aproximativ 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie, iar anchetatorii susțin că acesta ar fi fost implicat într-o presupusă fraudă financiară legată de obținerea unui credit fictiv.
Conform informațiilor, un om de afaceri din Buzău ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro pentru obținerea unei linii de credit de șase milioane de euro, destinată unor tranzacții cu metale prețioase. Din suma respectivă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, potrivit acuzațiilor prezentate de anchetatori.
Ulterior, omul de afaceri ar mai fi transferat 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis posibilitatea majorării creditului la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-ar fi concretizat, iar suma totală de 1,1 milioane de euro nu ar fi fost restituită.
Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, însă Curtea de Apel București a desființat această hotărâre vineri, 23 octombrie, astfel încât Călin Georgescu a rămas în arest preventiv.
Între timp, fostul candidat la Președinție este vizat de alte două anchete penale. Una privește presupusa solicitare adresată unui specialist de a verifica locuința sa din Mogoșoaia pentru identificarea unor dispozitive de supraveghere, iar cealaltă vizează acuzația că ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea.
Ședința de la Tribunalul București este programată luni, de la ora 11:00. Magistrații urmează să se pronunțe asupra solicitării DIICOT de prelungire a arestului preventiv cu încă 30 de zile.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar măsura arestării preventive nu reprezintă o condamnare.
