În condiţiile în care s-a înregistrat o scădere constantă a punctajului obţinut la evaluările anterioare şi o poziţie modestă în ierarhia ţărilor participante, fapt care conturează un context educaţional nefavorabil şi un diagnostic care trebuie să ne pună pe gânduri, proaspătul ministru din Cabinetul Orban a declarat că “Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”.
„Contrar părerii actualului ministru al Educaţiei, cred că avem motive de îngrijorare. De asemenea, cu siguranţă avem explicaţii, cauze, motivaţii care ţin de programele şcolare încărcate, de lipsa unor abordări transcurriculare, de realizarea sporadică a unor conexiuni între teoria abstractă şi aspectele concrete, de viaţă”, atrage atenția Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională.
Deputatul Camelia Gavrilă consideră că „opinia ministrului Educaţiei este surprinzătoare. Oricâtă subiectivitate am avea, dincolo de realizările si performanţele şcolii româneşti, de calitatea şi dăruirea profesorilor, analiza raţională ne obligă să constatăm că există deficienţe, că se impun măsuri pedagogice la nivel sistemic. Fără precipitare, cu echilibru profesional, cu responsabilitate! Strategia unei echipe ministeriale responsabile trebuie să vizeze conţinuturile curriculare, atent selectate şi relevante pentru cunoaştere şi înţelegere, formarea profesorilor, mai ales în zona didactică, metodică, în sensul valorificării metodelor creative, activ-participative, al provocării gândirii critice, dar mai ales corelarea modalităţilor de evaluare cu noile conţinuturi şi cu sistemele internaţionale”.
Camelia Gavrilă susține că acomodarea elevilor cu modele de teste PISA, precum şi predarea transdisciplinară ar fi necesare şi implicit ar asigura o adaptare mai adecvată. Diferenţele de natură rezidenţială (rural/ urban), disparităţile economice, managementul şcolilor sunt alte aspecte care trebuie explorate sociologic şi pedagogic în stabilirea strategiilor viitoare.
„Privirea critică înseamnă răsponsabilitate, analiză complexă, interogaţie lucidă, după cum explicarea şi înţelegerea indulgentă a mediocrităţii sunt atitudini nepotrivite la nivel de Minister al Educaţiei. O asemenea reacţie nu ne transmite decât faptul că în lipsa unei viziuni, în lipsa soluţiilor, a minimiza problemele e calea cea mai comodă”, conchide Camelia Gavrilă .
