Klaus Iohannis a declarat, la 4 mai 2020, că după 15 mai se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă. Ce înseamnă starea de alertă la care va trece România din 15 mai aflați mai jos.
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004), conform Agerpres.
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.
Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
Restricționarea deplasărilor dintr-o localitate în cealaltă și limitarea unor altor drepturi fundamentale pot fi făcute doar în baza unei legi adoptate de Parlament după ieșirea din starea de urgență și instituirea stării de alertă, spune fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.
Starea de urgență și starea de necesitate sunt prevăzute de Constituție ca măsuri care pot fi luate de președinte prin decret prezidențial, aprobate de Parlament. Starea de alertă, care va fi instituită în România din 15 mai, nu este prevăzută ca măsură în Constituție, fiind reglementată prin ordonanță de urgență.
În timpul stării de urgență se emit ordonanțe militare, iar în starea de alertă nu se emit astfel de ordonanțe militare. Cele emise până acum își încetează valabilitatea odată cu instituirea stării de alertă.
Dacă starea de urgență se instituie pentru 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, pentru starea de alertă nu este prevăzută o anumită perioadă.
„Starea de alertă este specifică pentru situații care durează puțin, gen inundații, cutremure. Nu poți ține oamenii în stare de alertă luni de zile sau un an, pentru că însăși termenul de alertă te pune într-o situație dificilă. După părerea mea, starea de alertă nu se prea apotivește cu acestă situație de pandemie”, a afirmat Zegrean.
Comentând declarațiile președintelui privind măsurile de mișcare mai liberă care nu se aplică însă în localitățile în carantină, Zegrean a spus că astfel de restricții trebuie reglementate prin lege, pentru că, odată cu ridicarea stării de urgență, își încetează efectele și ordonanțele militare, implicit cele care vizau instituirea carantinei.
„Pentru ca Suceava, de exemplu, să rămână în carantină este nevoie de act normativ adoptat de Parlament. Starea de carantină implică imposibilitatea de părăsire a localității, ori drepturile fundamentale nu pot fi limitate decât prin lege”.
El a insistat că restricționarea deplasărilor dintr-o localitate în cealaltă pentru populație și limitarea unor altor drepturi fundamentale pot fi făcute doar în baza unor acte normative adoptate de Parlament.
„Președintele a spus că vor fi restricționate ieșirile, deplasările din localitate, dar a evitat să spună cum va fi posibil, prin ce acte normative se vor institui astfel de restricții. Orice măsură se va lua în perioada stării de urgență trebuie aprobată de Parlament, pentru că nu poți reduce altfel drepturile. (…) Mersul firesc ar fi să se meargă în Parlament pentru aprobarea unui program conceput de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, dacă acesta implică și restrângerea unor drepturi fundamentale, pentru că altfel nu există nicio bază”, a mai declarat fostul șef al Curții Constituționale.
Pot fi date în continuare amenzi populației în perioada stării de alertă?
În perioada stării de alertă sunt în continuare posibile amenzi pentru populație, pentru că acestea au fost prevăzute prin ordonanță de urgență, și nu prin ordonanță militară, însă se pune problema ce se va întâmpla cu aceste ordonanțe de urgență la Curtea Constituțională. Actele normative pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă au fost atacate de Avocatul Poporului, care a contestat, printre altele, valoarea ridicată a amenzilor. CCR ar urma să judece aceste sesizări miercuri.
„Nu vreau să mă pronunț asupra a ceea ce va decide Curtea Constituțională, dar pot spune că amenzile sunt mult prea mari pentru posibilitățile de plată ale românilor. Nu poți stabili amenzi atât de mari, mai mari decât au unii salariul. Cei mai mulți au înțeles să respecte și recomandările, și ordonanțele militare, pentru că frica de moarte nu ți-o ia și nu ți-o dă nimeni, asta o ai. Dar sunt unii care pur și simplu nu mai pot sta în case, pentru că trebuie să meargă să muncească ca să aibă din ce trăi. Cu acești oameni ce faci?”, a adăugat fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.
