Combaterea traficului de persoane, prioritate a autorităților române

Poliția Română, D.I.I.C.O.T. și A.N.I.T.P. acționează cu prioritate pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și de minori.

Pentru contracararea acestui flagel, se cooperarează la nivel internațional, cu țările de destinație, țara noastră fiind semnatară a 71 de echipe comune de anchetă privind grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane și trafic de minori, dintre care 39 de echipe comune au fost încheiate cu omologii din Marea Britanie.

Activitățile principale ale polițiștilor Direcției de Combatere a Criminalității Organizate sunt acelea de a efectua activități informativ-operative de obținere de informații și activități investigative, în vederea strângerii probelor necesare cu privire la existența/descoperirea infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni și la stabilirea răspunderii penale a acestora.

Astfel, activitatea de combatere a traficului de persoane este desfăşurată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – D.I.I.C.O.T. și Poliția Română – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (în baza delegărilor emise de procurori), iar cea de prevenire, monitorizare şi evaluare a fenomenului traficului de persoane de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane.

De altfel, în materia traficului de persoane, A.N.I.T.P. îndeplinește rolul de raportor național, iar pe site-ul de internet anitp.mai.gov.ro se regăsesc studii, rapoarte, analize, precum și date privind campaniile derulate în domeniu.

România a fost catalogată, în principal, ca o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, din cauza unor condiții de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață (push factors).

În aceeași măsură, țările vest-europene au continuat să păstreze statutul de țări de destinație pentru cetățenii români atrași în situații de trafic şi exploatare, unde există cerere pentru forță de muncă ieftină şi în afara sau la limita condițiilor legale, pentru servicii sexuale (prin faptul că prostituția este tolerată, legalizată sau reglementată ca meserie) sau unde există contextul și se tolerează faptele de cerșetorie, creându-se astfel premisele victimizării (pull factors).

Urmare a cererii din țările de destinație, acestea devin o atracție pentru persoane ce doresc să își îmbunătățească nivelul de trai, iar printre numeroasele persoane ce se deplasează benevol, există și o parte ce ajung într-o situație de trafic.

Trebuie precizat că legislația din România face o distincție clară între traficul de persoane și alte infracțiuni ce ar putea intra în noțiunea de „sclavie modernă”, astfel încât să nu se piardă din vedere salvarea victimelor reale ale traficului.

Traficul de persoane este o infracțiune gravă, circumscrisă criminalității organizate și nu trebuie confundată cu prostituția ilegală sau voluntară, proxenetismul, cerșetoria (benevolă sau forțată) ori cu prestarea de muncă/servicii cu încălcarea normelor legale privind salarizarea, condițiile de muncă etc.

Cazuistică și cooperare, pe relația România – Marea Britanie

Din centralizarea cazurilor investigate de Direcția de Combatere a Criminalității Organizate şi structurile corespondente din teritoriu a rezultat faptul că Marea Britanie este în continuare o țară ţintă pentru traficanții români, în anul 2021 pe primele locuri situându-se Germania, Italia, Marea Britanie și Spania (demand countries).

Din aceste considerente, cooperarea cu autoritățile din Marea Britanie este permanentă și constantă, atât la nivel strategic, cât și operativ, având în vedere că, pentru ca lupta împotriva traficului de persoane să fie eficientă, sunt necesare eforturile nu numai ale autorităților din țările sursă, pe linia combaterii, prevenirii și protecției victimelor, dar mai ales a autorităților din țara de destinație, acolo unde exploatarea are loc.

Cooperarea poliţienească cu partenerii britanici este foarte bună și are loc în majoritatea cauzelor penale instrumentate în domeniul combaterii traficului de persoane, încă din stadiu incipient.

Pe lângă activitățile operative desfășurate în comun în cauze concrete, cooperarea bilaterală între cele 2 state vizează și schimbul de bune practici și experiență, dar și sprijin operativ pe teritoriul Marii Britanii, atunci când se solicită acest lucru.

Citeste și:  Impozitele pe proprietate ar putea creşte de la 1 ianuarie

Astfel, în cauzele de trafic de persoane pe relaţia Marea Britanie, cooperarea s-a desfăşurat sub forma cererilor de asistenţă prin intermediul structurilor specializate din cadrul I.G.P.R. (Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională), prin schimburi concrete de date şi informaţii cu ataşaţii de afaceri interne români acreditaţi în străinătate şi cu ofiţerii de legătură străini acreditați la Bucureşti, precum şi prin intermediul comisiilor rogatorii (pe cale judiciară, prin D.I.I.C.O.T.).

Totodată, în instrumentarea cauzelor penale în domeniul traficului de persoane şi de minori pe plan internaţional, structurile de combatere a criminalității organizate cooperează cu autorităţile corespondente din Marea Britanie în cadrul echipelor comune de anchetă – Joint Investigation Teams.

Dintre cele 71 de echipe comune de anchetă privind grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane și trafic de minori, derulate începând cu anul 2010 până în prezent, peste jumătate (39 de echipe comune) au fost încheiate cu omologii din Marea Britanie.

În cadrul acestora, au avut loc permanent schimburi operative de date și material probatoriu, întâlniri operaționale și de coordonare, sub egida Eurojust și Europol, precum și activități operative desfășurate în comun, atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul Marii Britanii (audieri de martori, victime, percheziții domiciliare simultane cu participarea polițiștilor din ambele state), iar rezultatele obținute în urma acțiunilor operative simultane derulate pe teritoriul ambelor state semnatare au fost amplu mediatizate la nivel național și european.

Un exemplu recent de operațiune comună RO-UK încheiată cu succes o reprezintă JIT Bodleian RO-UK – grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism, spălare bani.

În perioada octombrie 2018 – septembrie 2020, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul D.C.C.O. – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane, împreună cu procurorul de caz din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală au desfășurat activități investigative pentru documentarea și tragerea la răspundere penală a membrilor unei grupări infracțional organizate, cu preocupări pe linia traficului de persoane și de minori în scopul exploatări sexuale, pe relația România – Marea Britanie (Scoția), grup infracțional alcătuit din 28 de membri.

În dimineața de 9 septembrie 2020, s-a acționat simultan pe teritoriul României și Marii Britanii, prin efectuarea a 32 de percheziții domiciliare, 23 pe teritoriul României – în județele Ilfov, Călărași și Caraș-Severin și 10  percheziții pe teritoriul Marii Britanii.

La finalizarea acțiunii, au fost depistați și conduși la I.G.P.R. și D.I.I.C.O.T. 14 persoane, dintre care 10 au fost arestate, iar față de 4 a fost dispus controlul judiciar. Ulterior, alți 2 membri ai grupării au fost depistați și arestați.

În Marea Britanie, au fost arestate 10 persoane și depistate 11 posibile victime.

Profiturile uriașe obținute din practicarea prostituției, a cerșetoriei ori a muncii în afara cadrului legal în Marea Britanie vor menține interesul cetățenilor români aflați în situații de vulnerabilitate ori a traficanților români care exploatează persoane pe teritoriul britanic.

Acțiunile desfășurate anul trecut

Pe parcursul anului 2021, la nivel național, structurile specializate în combaterea traficului de persoane au desfășurat activități în 723 de dosare cu caracter transfrontalier, din care 215 înregistrate în 2021.

Este de notat menţinerea mobilităţii grupărilor criminale ce acţionează în ţările de destinaţie/de exploatare, prin reorientarea grupărilor infracţionale către destinaţii noi, unde există o cerere mai mare pe piaţa sexuală, pentru cerşetorie şi prin muncă.

Astfel, 48 de dosare penale dintre cele înregistrate în 2021 au avut destinații multiple ale exploatării.

Anul trecut, au fost semnate 5 echipe comune de anchetă (JIT) de către D.I.I.C.O.T. în care a fost implicat personalul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.

Citeste și:  Braşov: 1 deces cauzat de COVID-19, în ultimele 24 de ore

În 6 dosare penale, au existat JIT și s-au derulat acțiuni de destructurare, împreună cu Marea Britanie, inclusiv Irlanda de Nord, Norvegia și Italia.

De asemenea, au fost soluționate 9 dosare penale, în care a existat echipă comună de anchetă.

Acțiunile Poliției Române, apreciate la nivel european

Eforturile și experiența autorităților române în activitatea de cooperare internațională sunt subliniate și exemplificate inclusiv în Raportul EUROJUST, ce a fost publicat în anul 2021, ca răspuns la îngrijorările Comisiei Europene cu privire la dificultăți întâmpinate de statele membre în cooperarea judiciară (Progress Report on THB – octombrie 2020).

Raportul EUROJUST se axează pe experiența practică, prin analizarea investigațiilor sprijinite în perioada 2017-2020, în care România apare ca partener în numeroase echipe comune de anchetă de succes.

Deși raportul nu acoperă și anul 2021, precizăm că eforturile de cooperare au continuat, autoritățile române fiind deja de peste 10 ani partener de încredere în relație cu Europol și Eurojust și numărându-se printre principalii contribuitori de informații pe linia traficului de persoane, atât cantitativ, cât și calitativ, aspect deosebit de important în consolidarea încrederii între autorități naționale și asigurarea unei baze solide pentru cooperarea viitoare.

Mențiunea din Raportul EUROJUST prezent la punctele 3.4, pag 10-11:

„The work of JITs has resulted not only in joint operational successes but also, equally important in Eurojust’s view, in the building of bridges and trust between national authorities, providing a solid basis for future cooperation. For instance, Romanian and UK authorities have met at Eurojust on many occasions to deal with complex THB cases. They have gradually built trust and have good experience of working together in JITs, meaning that the setting up of a JIT is an established practice in most THB cases involving Romanian victims exploited in the United Kingdom. Romania and the United Kingdom have been most involved in the setting up of JITs in THB cases in the reporting period (42 JITs in Romania and 41 JITs in the United Kingdom), followed by Bulgaria (9 JITs), France (6 JITs), the Netherlands and Norway (5 JITs each)”.

De asemenea, România este menționată inclusiv ca stat cu experiență în cooperarea prin intermediul JIT cu state terțe. 

Mențiunea din Raportul EUROJUST prezentată la punctele punctele 3.4.3. , 3.4.4, pag 15-16 Cooperation with third countries:

„The Member States established six JITs with two third countries during the reporting period: (i) Bulgaria and Romania set up JITs with Switzerland based on Article 20 of the Second Additional Protocol to the European Convention on Mutual Assistance in Criminal Matters of 20 April 1959; and (ii) Bulgaria (twice), Lithuania and Romania set up JITs with Norway based on MLA 2000. Pag 15-16 .One of the JITs was the first JIT established by Romanian authorities with a Swiss Cantonal Prosecutor’s Office and it benefited from operational and financial support provided by Eurojust”.

Totodată, din perspectiva interesului și protecției victimelor, țara noastră este exemplificată între investigațiile derulate cu suportul EUROJUST:

Mențiunea din Raportul EUROJUST prezentată la punctul 4.2.1. pag 24 The interest of victims when deciding in which jurisdiction to prosecute:

„The interests and protection of the victims are some of the most important factors to take into consideration in THB cases, as detailed in the Eurojust Guidelines for Deciding ‘Which Jurisdiction Should Prosecute?’. The protection and welfare of victims of THB were high on the agenda of two parallel THB proceedings in Romania and Spain investigating the same material acts committed by the same people and constituting the same criminal conduct, i.e. THB for the purpose of forced begging. Given the EU legislation in this area, the national members concluded that these victims’ rights would not be jeopardised if the trial took place in one jurisdiction rather than in another”

Citeste și:  Aproape 800 de mii de hectare sunt afectate de secetă

Eforturile, urmate de succesele în cooperarea internațională, chiar și în contextul pandemic, sunt de asemenea menționate în relație cu țara noastră:

Mențiunea din Raportul EUROJUST prezentată la punctul 5, pag 32 Eurojust’s work on trafficking in human beings during the COVID-19 pandemic:

„The following examples describe operational successes that were facilitated by Eurojust even though it was only able to assist from a distance. (…)In February 2020, authorities in Romania and Spain took action against an OCG suspected of human trafficking, pimping and money laundering. In parallel coordinated operations, four suspects were arrested and seven Romanian victims were brought to safety, among them two minors. (…)”

În cursul anului 2021 au fost încheiate 6 noi Acorduri de constituire a unor echipe comune de anchetă cu autorităţile din Marea Britanie(4), Franţa (1) şi Norvegia(l), având ca obiect infracţiuni de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale.

De asemenea, în cursul anului 2021, a continuat cooperarea cu autorităţile judiciare din Suedia, Marea Britanie, Franţa, Republica Moldova, Germania şi Ungaria, în cadrul altor 8 Acorduri de echipă comună de anchetă constituite în cursul anilor precedenţi.

Toate cererile de cooperare formulate de procurorii D.I.I.C.O.T. sunt emise în cadrul dosarelor penale pe care le instrumentează şi care se regăsesc în evidenţa statistică a structurii, în cauzele în care D.I.I.C.O.T. a avut calitatea de autoritate de executare a cererilor de asistenţă judiciară, datele statistice sunt reflectate în rapoartele naţionale ale ţărilor care au formulat cererile de asistenţă.

În condiţiile în care fenomenul traficului de persoane are un caracter pregnant transfrontalier, România fiind predominant ţară de origine a victimelor traficului care sunt exploatate, în general, în ţări din vestul Europei (Germania, Spania, Franţa, Marea Britanie etc.), este evidentă necesitatea unei cooperări judiciare internaţionale susţinute pentru combaterea acestuia.

Cazuistica în domeniul traficului de minori

În sfera traficului de minori, cazuistica se menține la un nivel ridicat, iar numărul persoanelor condamnate anual pentru astfel de fapte este considerabil, având în vedere că, prin vulnerabilitatea și naivitatea aferentă vârstei, victimele minore sunt facil de recrutat, controlat și exploatat.

Exploatarea sexuală rămâne principala formă de exploatare întâlnită în cazul infracțiunilor de trafic de minori, celelalte forme de exploatare (muncă forțată, obligarea la cerșetorie, exploatarea activităților infracționale ș.a.) întâlnindu-se într-un număr mic de investigații.

Majoritatea victimelor minore sunt recrutate în persoană, de persoane apropiate, din cercul „de încredere” – prieteni, parteneri, rude ori vecini.

În cazul minorilor, spre deosebire de adulți, spațiul de exploatare și destinație a traficului este mai degrabă intern, cea mai mare parte a acestora fiind traficați în interiorul țării noastre.

Exploatarea a avut loc, însă într-un procent mai mic și în state precum Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Spania și alte state europene.

Ori de câte ori există indicii cu privire la minori dispăruți – potențiale victime ale traficului de persoane în străinătate, se inițiază de urgență cooperarea internațională și se iau măsurile legale ce se impun în cauză.

În acest sens, o condiție esențială pentru derularea investigației și salvarea victimelor o reprezintă cooperarea operativă și schimbul rapid de informații între autoritățile statului de proveniență și cele ale statului de destinație, unde are loc exploatarea și pe teritoriul căruia se regăsește potențiala victimă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.