Firmele de salubritate şi deszăpezire raportează afaceri profitabile, în urma contractelor bănoase cu autorităţile locale, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames, potrivit căreia afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea şi deratizarea, vor depăşi în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă dublă faţă de acum zece ani.
”Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea şi deratizarea, vor depăşi în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă dublă faţă de acum 10 ani. Dacă în 2010, firmele active în acest sector raportau un business de 1,92 miliarde de lei, în 2018 se ajunsese, deja, la 3,78 miliarde de lei. Şi profitul companiilor a urmat acelaşi trend, avansând de la 132,8 milioane de lei în 2010 la 297,5 milioane de lei în 2018”, arată analiza.
În timp ce economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro pe zi din cauza zăpezii, pentru firmele angajate în activităţi de salubritate şi deszăpezire, este sezonul în care fac cei mai mulţi bani.
”Pentru mediul de afaceri, blocajele provocate de zăpadă generează pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, în special cele perisabile, devine o misiune imposibilă, iar fluxurile comerciale sunt stopate, cu consecinţe negative la nivelul economiei. Firmele de transport sunt cele mai afectate. Întârzierile în livrarea mărfurilor, de exemplu, sunt contabilizate cu penalizări contractuale”, spun specialiştii Frames.
În 2018, datele Frames indicau 2101 firme de profil, faţă de 849 companii active în 2010.
”Un business profitabil care ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea oraşelor la deszăpezire. Din păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat şi un management eficient al activităţii, majoritatea firmelor angajate în salubritate, deratizare şi deszăpezire ajung să acţioneze prea târziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru această situaţie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit datelor firmei de consultanţă, firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,68 milioane de lei, cu un total de 33.316 angajaţi, un număr puţin mai mare decât în 2010 (27.382).
Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea şi deratizarea, sunt dominate de câţiva jucători importanţi care, de peste un deceniu, controlează serviciile din zona marilor oraşe. Pe primul loc se află compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane de lei în 2018, în creştere cu 50,8 milioane faţă de nivelul din 2010. Firma raporta, în 2018, ultimul an pentru care există datele financiare finale, un profit net de 11,8 milioane de lei.
Pe locurile următoare, în topul cifrei de afaceri din 2018, se află companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8 milioane lei), Urban SA (148,3 milioane lei), toate cu sediul în Bucureşti.
Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanţa, cu afaceri de 145,7 milioane lei, Retim Ecologic Service SA din Timişoara (110,3 milioane lei), Salubris SA din Iaşi (70,9 milioane lei), RER Ecologic Service Bucureşti REBU SA (57,7 milioane lei), Comprest SA din Braşov (55,3 milioane lei) şi RER Vest SA din Bihor (55,3 milioane lei).
Din totalul de peste 2100 de firme la nivel naţional, cele mai multe activau în Bucureşti (331), Constanţa (118), Prahova (104), Cluj (105), Timiş (102), iar cele mai puţine în Harghita (16), Covasna (17), Brăila (18), Călăraşi şi Tulcea (20).
”Piaţa serviciilor de salubritate, colectarea deşeurilor, deszăpezire şi deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2000 de companii, majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară şi, în consecinţă, fără o logistică suficientă. Este o piaţă controlată de primii 10 jucători, cel mai important şi profitabil business fiind cel de colectare a deşeurilor, salubrizare şi deszăpezire a marilor oraşe precum Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa sau Timişoara”, arată analiza Frames.
Săptămâna trecută, presa relata despre faptul că multe dintre oraşele din ţară sunt acoperite de praf.
”Explicaţia generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este că pe timp de viscol nu se acţionează. Dincolo de această situaţie, rămân însă semne de întrebare privind modul în care se lucrează după ninsoare şi viscol. Planurile de intervenţie sunt înlocuite, în general, cu închiderea drumurilor şi cu un heirupism tipic românesc, în care se acţionează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului, de asigurare a circulaţiei oamenilor şi a mărfurilor. Asta dincolo de activităţile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârşire. În absenţa unor strategii de intervenţie, România se dovedeşte a fi, în continuare, o ţară meteosensibilă în care titluri precum ‘Iadul alb’, ‘Autostrada meteosensibilă’ şi ‘Haos pe drumuri’ devin subiecte de breaking-news pe toate televiziunile”,afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit analiştilor de la Frames, dincolo de restructurarea necesară a activităţii Companiei Drumuri Naţionale, este nevoie de o regândire a contractelor de salubritate şi deszăpezire încheiate cu firmele de profil.
”Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenţie în special în zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realităţi climatice. Administraţiile locale trebuie, de exemplu, să găsească soluţii să evite plata, în continuare, a milioane de euro în noiembrie şi decembrie unor firme de profil pentru intervenţii în caz de ninsoare, în condiţiile în care au ajuns să fie mici şanse de precipitaţii”, a mai declarat Negrescu.
Analiza companiei de consultanţă Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăţilor active cu COD CAEN 3811 (Colectarea deşeurilor nepericuloase) şi CAEN 8129 (Alte activităţi de curăţenie, inclusiv măturatul străzilor şi îndepartarea zăpezii şi a gheţii). Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au aceste coduri principale de activitate şi sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.
