Medicii de familie, în special cei tineri, evită să își deschidă cabinete în mediul rural, iar una dintre cauze este lipsa sprijinului concret din partea administrațiilor locale. În județul Brașov, doar două-trei localități oferă facilități pentru cabinetele medicale, deși legislația permite primăriilor și consiliilor locale să intervină pentru susținerea medicinei primare.
Declarația a fost făcută pentru Agerpres de dr. Ana Șestacova, președinta Patronatului Medicilor de Familie Brașov, care atrage atenția că, deși medicina primară este considerată de utilitate publică, sprijinul oferit de autoritățile locale rămâne limitat.
Potrivit acesteia, primăriile pot acorda facilități precum sprijin pentru plata chiriei spațiului în care funcționează cabinetul sau pentru achitarea utilităților. Problema este că legea le permite să facă acest lucru, dar nu le obligă, iar în practică sprijinul este acordat doar în foarte puține cazuri.
În prezent, conform listei Casei de Asigurări de Sănătate, în județul Brașov mai există trei localități complet neacoperite de medic de familie: Ticuș, Șoarș și Beclean. Pe lângă acestea, lista extinsă cuprinde alte nouă localități din zona Țării Făgărașului care sunt deservite parțial sau prin puncte secundare.
Situația este totuși mai bună decât în urmă cu trei ani, când toate cele 12 comune figurau fără niciun medic de familie. Chiar și așa, problema rămâne una dificilă, mai ales în localitățile cu populație dispersată, cu număr redus de pacienți sau cu acces dificil.
Una dintre marile piedici este legată de formarea listei de pacienți. Medicii nou veniți au la dispoziție șase luni pentru a atinge numărul minim de pacienți necesar intrării în contract cu CAS. În multe cazuri, locuitorii sunt deja înscriși la medici din localități învecinate și fie nu au încredere că noul medic va rămâne în sat, fie nu doresc să renunțe la doctorul cu care s-au obișnuit.
La aceste probleme se adaugă costurile de deschidere și dotare a unui cabinet, care pot porni de la câteva mii de euro și pot ajunge la câteva zeci de mii de euro. Pentru un medic tânăr, aflat la început de drum, investiția poate fi greu de susținut fără sprijin local.
Un alt obstacol este naveta sau relocarea. În unele localități, distanța față de centrele urbane, condițiile geografice sau infrastructura pot face ca deschiderea unui cabinet să fie mai puțin atractivă pentru un medic de familie.
Un exemplu este comuna Șoarș, care nu poate fi eliminată de pe lista localităților cu deficit de medic de familie, deși o tânără doctoriță a încercat, la un moment dat, să își deschidă cabinet acolo. Aceasta a renunțat după câteva luni.
În 2025, în județul Brașov existau 287 de medici de familie aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Brașov. Dintre aceștia, 226 activau în mediul urban și doar 61 în mediul rural. Vârsta medie a medicilor era de 55 de ani, ceea ce ridică și problema înlocuirii generaționale în următorii ani.
Pentru localitățile cu deficit, comisia paritară CAS Brașov – DSP acordă sporuri la punctajul cabinetului, între 30% și 100%, în funcție de condițiile geografice, dispersia populației sau alte dificultăți specifice zonei.
Medicilor care aleg să își deschidă cabinete în aceste localități le este garantat un venit minim de 36.000 de lei pe lună per cabinet și beneficiază de o perioadă de grație de șase luni pentru atingerea numărului minim de pacienți, stabilit în mod obișnuit la 800 de persoane. Acest prag poate fi însă redus în anumite condiții.
Chiar și cu aceste facilități oferite prin sistemul de asigurări, reprezentanții medicilor de familie susțin că implicarea administrațiilor locale este esențială. Fără sprijin pentru spațiu, utilități și integrarea medicului în comunitate, multe sate riscă să rămână în continuare fără acces direct la servicii medicale de bază.
