Statele Baltice – Estonia, Letonia și Lituania – au realizat un pas istoric prin deconectarea completă de rețeaua electrică a Rusiei și prin integrarea în rețeaua energetică a Uniunii Europene. Această mutare, la care s-a lucrat încă din 2007, a fost accelerată ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, fiind considerată esențială pentru securitatea europeană.
„Astăzi se face istorie,” a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în capitala Lituaniei. „Aceasta înseamnă libertate, libertate de amenințări, libertate de șantaj.” Ea a subliniat importanța acestui moment, subliniind că este o victorie simbolică și strategică pentru întreaga regiune.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a lăudat acest pas ca fiind un „moment cu adevărat simbolic”, care va face regiunea „mai sigură și mai rezistentă”. „Este ultimul pas spre emanciparea față de sfera de dependență post-sovietică,” a adăugat Duda, subliniind importanța strategică a deciziei pentru stabilitatea regională.
Înainte de această deconectare, cele trei țări baltice erau încă legate de rețeaua electrică controlată în mare parte de Moscova, cunoscută sub numele de rețeaua Brell (Belarus, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania). Deși statele baltice nu mai cumpăraseră electricitate din Rusia încă din 2022, legătura lor cu această rețea reprezenta o vulnerabilitate semnificativă, lăsându-le dependente de fluxul energetic rusesc.
În cadrul discursului său, Ursula von der Leyen a avertizat că NATO trebuie să rămână vigilantă în fața unei posibile retalii din partea Rusiei. „Există un tipar, și nu putem să-l ignorăm,” a spus ea, referindu-se la o serie de incidente suspecte de sabotaj care au implicat cabluri electrice și conducte în Marea Baltică. În ultimele 18 luni, cel puțin 11 cabluri subacvatice au fost avariate, iar într-un caz recent, o navă din flota „umbră” a Rusiei, formată din petroliere, a fost acuzată de distrugerea principalului cablu energetic al Estoniei, în Golful Finlandei. Kremlinul a refuzat să comenteze.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a cerut sancțiuni împotriva „flotei umbra” a Rusiei, subliniind că incidentele recente reprezintă „o mare preocupare”. NATO nu a acuzat direct Rusia, însă a răspuns prin lansarea unei noi misiuni de patrulare în regiune, denumită „Baltic Sentry”.
Pentru realizarea acestui proiect important, au fost investite aproximativ 1,6 miliarde de euro (1,33 miliarde lire sterline), majoritatea fondurilor fiind asigurate de Uniunea Europeană. Trecerea la rețeaua europeană s-a realizat în două etape: sâmbătă dimineață, cele trei state baltice s-au deconectat de la rețeaua rusească și au operat pentru aproximativ 24 de ore ca o „insulă energetică,” iar duminică au fost conectate la rețeaua Uniunii Europene.
Ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a salutat această realizare, considerând-o „un eveniment semnificativ pentru întreaga Europă.” Această deconectare de Rusia și integrarea completă în rețeaua energetică europeană reprezintă un pas important în asigurarea securității energetice a regiunii și în consolidarea independenței energetice a statelor baltice.
Acest moment nu doar că întărește securitatea energetică a regiunii, dar trimite și un semnal puternic de unitate și independență față de influențele externe, în special față de Rusia.
