Pentru a sărbători unul din evenimentele de marcă din domeniul filatelic, Romfilatelia introduce în circulaţie joi, 19 septembrie a.c., emisiunea cu titlul „Expoziţia Filatelică Română EFIRO 2019”, ediţia a V-a.
Prima dintre ediţiile expoziţiilor EFIRO (Expoziţia Filatelică Română) s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al regelui Carol al II-lea, în anul 1932 la Palatul Fundaţiei Academiei Române din Bucureşti (astăzi, Sala Dalles). Expoziţia a avut loc între 23-30 noiembrie, fiind cea mai mare expoziţie filatelică de până atunci.
Tradiţia acestei expoziţii a fost reluată abia în anul 1998, când a avut loc a II-a ediţie EFIRO organizată la Palatul Parlamentului, urmată de Ediţia a III-a, Expoziţia Filatelică Naţională cu participare internaţională EFIRO 2004, care s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada celui de al 23-lea Congres al Uniunii Poştale Universale.
Cea de a IV-a ediţie, Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO 2008, s-a desfăşurat la Romexpo, Bucureşti, sub înaltul patronaj al Preşedinţiei Românei precum şi al Federaţiei Internaţionale de Filatelie (FIP) şi al Asociaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor Filatelici (AIJP). Evenimentul a fost dedicat împlinirii a 150 de ani de la emiterea primelor timbre poştale româneşti Cap de Bour.
Cele trei mărci poştale introduse în circulaţie cu ocazia celei de-a V-a ediţii a Expoziţiei Filatelice Române EFIRO 2019 reproduc imagini care ilustrează elemente specifice ale filateliei române.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,70 Lei marchează 560 de ani de atestare documentară a Bucureştilor. Pe timbru este reprodusă imaginea din coliţa dantelată a emisiunii filatelice din 1959, dedicată aniversării a 500 de ani de existenţă a localităţii Bucureşti, reprezentându-l pe domnitorul Vlad Ţepeş împreună cu hrisovul (în care este menţionată pentru prima dată această aşezare) de la 1459.
Una din marile rarităţi ale filateliei româneşti este ilustrată într-o grafică deosebită pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei, pe care se regăseşte reprodus un plic circulat în 1858 cu francatură multiplă Cap de Bour 27 Parale + 27 Parale, care acompania o trimitere de bani (grop) cu 200 de monede aur (echivalentul a 6300 lei). Plicul a fost expediat de la oficiul poştal Bacău pe 27 octombrie şi a ajuns la Iaşi pe 30 octombrie. 54 Parale reprezenta tariful pentru o scrisoare de până la 2,5 dramuri (aproximativ 8 grame) în a 2-a treaptă de distanţă (peste 8 poşte, socotite ca 16 ore). Acest plic este o mare raritate şi o piesă de top a filateliei clasice româneşti, fiind unul dintre cele nouă plicuri cu francatură multiplă din emisiunea I Cap de Bour cunoscute la ora actuală.
Unul se află într-un muzeu poştal, alte patru au fost în colecţia Regelui Carol al II-lea, care a dispărut după 1950, iar restul sunt în colecţii private. De asemenea, doar şaisprezece exemplare de 27 Parale cu ştampila BAKEU sunt inventariate, dintre care şapte sunt pe acea scrisoare. Acest plic a făcut parte din celebra colecţie Rothschild. Imaginea timbrului este completată cu un detaliu mărit al francaturii multiple, respectiv al celor două timbre de 27 Parale.
Timbrul cu valoarea nominală de 12 Lei, ilustrând în grafica sa globul pământesc înconjurat de scrisori şi de principalele mijloace de transport folosite în sistemul poştal, este dedicat aniversării a 145 de ani de la înfiinţarea Uniunii Poştale Universale (UPU), de la 9 octombrie 1874, la Berna, în Elveţia. Uniunea Poştală Universală este o organizaţie interguvernamentală şi agenţie specializată din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, a doua cea mai veche organizaţie internaţională din lume, care are în componenţa sa 192 de ţări membre, formând teritoriul poştal unic pentru schimbul reciproc al trimiterilor poştale. România este membru fondator al Uniunii, fiind semnatara actului de constituire alături de alte 21 de ţări.
Emisiunea „Expoziţia Filatelică EFIRO 2019”, ediţia a V-a, este completată de coliţa nedantelată a emisiunii cu valoarea nominală de 28,50 Lei, care are în prim plan un fragment din prima coliţă nedantelată românească, cea a Expoziţiei EFIRO din anul 1932. Aceasta îl prezintă pe regele Carol al II-lea în ţinută festivă, marca poştală fiind anulată cu ştampila specială a expoziţiei şi o ştampilă goarnă roşie.
Pe coliţă mai sunt prezentate reproducerile timbrelor din emisiunea filatelică aniversară dedicată evenimentului „75 de ani de la emiterea primei mărci poştale româneşti”, emisiune lansată la deschiderea Expoziţiei EFIRO 1932, precum şi vinietele şi insigna expoziţiei. Carol al II-lea era cotat în acel moment pe locul trei în lume în privinţa valorii colecţiei şi era considerat ca unul dintre primii 10 mari filatelişti ai timpului său.
EFIRO 1932 a adus la Bucureşti mari colecţii şi colecţionari din străinătate: Louis Goldberg (Belgia), Henry Rosenthal (Franţa), Heinrich Birnbach (Germania), dr. Emilio Diena (Italia), Theodor Champion (Franţa), Louis Yvert (Franţa), Nils Strandell (Suedia), Rene Poncelet (Belgia), Edwin Muller (Austria), A. Hertsch (Elveţia). Am putea afirma că aproape toţi „monştrii sacri” ai filateliei europene au participat într-un fel sau altul la acest regal filatelic care s-a numit EFIRO 1932.
Plicul „prima zi” a emisiunii reproduce compoziţia grafică a unuia dintre cele două plicuri oficiale cu antetul expoziţiei EFIRO 1932, francat cu timbrele emisiunii „75 de ani de la emiterea primei mărci poştale româneşti” şi coliţa emisiunii EFIRO 1932, insigna expoziţiei şi, estompată în fundalul plicului, placheta expoziţiei EFIRO 1932.
Emisiunea de mărci poştale „Expoziţia Filatelică Română EFIRO 2019”, ediţia a V-a va fi disponibilă începând de joi, 19 septembrie 2019, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.
