Consiliul Judeţean Braşov investeşte constant în modernizarea celor cinci spitale clinice aflate în administrarea sa şi utilizează toate resursele financiare care îi stau la dispoziţie, atât finanţări europene şi guvernamentale, cât şi fonduri din bugetul propriu.
Cele mai recente obiective implementate cu finanţarea exclusivă a autorităţii publice a judeţului Braşov sunt instalaţiile de gaze medicale care au fost achiziţionate, montate şi puse în funcţiune la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase şi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii.
Procedurile de achiziţie pentru aceste instalaţii au fost realizate la nivelul executivului CJ, contractele fiind implementate de firma Urban Espace SRL din Bucureşti.
Valoarea totală a acestor investiții finanțate din bugetul propriu al judeţului este de 1.457.979,12 lei, din care:
- 815.078,05 lei pentru Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov;
- 642.901,07 lei pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov.
În baza celor două contracte executate în perioada ianuarie-martie 2024, 88 senzori cuplaţi la 6 centrale au fost dispuşi în clădirea Mârzescu şi în secţia de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie şi Infecţioase, iar 98 senzori cuplaţi la 6 centrale au fost instalaţi în secţiile Spitalului de Copii.
Miercuri, 3 aprilie, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-au desfăşurat procedurile de recepţie la terminarea lucrărilor de instalare a echipamentelor de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, după ce săptămâna trecută au fost recepţionate instalaţiile de la Pneumoftiziologie şi Infecţioase.
„Contractele despre care vorbim astăzi reprezintă investiții importante în monitorizarea concentrației de oxigen din saloane, care asigură prevenirea evenimentelor nedorite prin alarmare automată, atât vizuală, cât și acustică. Finalizarea lucrărilor s-a făcut în timp-record. Ordinul de începere a fost dat în 18 ianuarie 2024, termenul de proiectare şi execuţie fiind de trei luni. Având în vedere că ne-am confruntat cu epidemia de rujeolă care a îngreunat accesul în Spitalul de Copii şi în cel de Boli Infecţioase, printr-o cooperare foarte bună cu firma executantă şi cu sprijinul acordat de managerii spitalelor şi de cadrele medicale, am reuşit să ne încadrăm în termenele contractuale. Este important de subliniat faptul că instalarea acestor sisteme ajută cele două unităţi spitaliceşti atât în obţinerea autorizaţiei ISU de securitate la incendiu, cât şi în procesul de acreditare la Ministerul Sănătăţii. Respectăm angajamentul de a investi în continuare în sănătate, iar azi am mai făcut un pas în direcţia îmbunătăţirii permanente a calității serviciilor medicale pe care le asigurăm concetăţenilor noştri”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Todorică-Constantin Şerban.
Pe lângă instalațiile electrice și cele de fluide medicale, instalațiile de detectare și avertizare în cazul depășirii anumitor concentrații de substanțe în atmosfera din saloanele unităților medicale constituie un element esențial în asigurarea siguranței pacienților. Detectoarele de fum, temperatură sau monoxid de carbon asigură gestionarea riscurilor de incendiu, iar detectoarele de oxigen asigură monitorizarea calității aerului. O concentrație prea mică a oxigenului duce la tulburări medicale, iar o concentrație prea mare, de peste 23%, prezintă în sine un risc ridicat pentru sănătate, dar totodată crește pericolul de explozii și favorizează întreținerea incendiilor.
„Astăzi am ajuns la finalul lucrărilor de montare a sistemului de detecţie a oxigenului, ceea ce înseamnă că cele două spitale sunt de acum monitorizate nonstop în privinţa concentraţiei de oxigen din saloane. Sistemul funcţionează în felul următor: sunt montaţi senzori în fiecare salon şi la fiecare senzor corespunde câte o avertizare luminoasă vizibilă – o lumină intermitentă roşie, precum şi o avertizare acustică suficient de stridentă, astfel încât, la declanşarea lor, personalul medical şi pacienţii să fie conştienţi că a apărut o problemă. Toţi senzorii sunt legaţi la o centrală situată pe fiecare palier, în camera asistentelor, acestea urmând să monitorizeze sistemul. În cazul în care se declanşează avertizările, trebuie scăzută concentraţia de oxigen din salonul respectiv prin aerisire, după care senzorul trebuie resetat. Această monitorizare face posibilă evitarea unor dezastre, incendii sau explozii, ceea ce s-a întâmplat, din păcate, la alte spitale şi ceea ce noi dorim să preîntâmpinăm”, a explicat Petru Nechifor-Moraru, director executiv-adjunct la Direcţia Management Proiecte din cadrul CJ Braşov, cel care a coordonat implementarea celor două contracte.
Sistemul beneficiază şi de o sursă de rezervă, ceea ce înseamnă că în situaţia producerii unui dezastru natural, precum un cutremur care ar cauza întreruperea alimentării cu electricitate, centralele funcţionează autonom încă trei ore. Acestea sunt setate pe un maxim de 22% al concentraţiei de oxigen care în momentul în care este atins, declanşează un sistem de prealarmare, iar la depăşirea valorii de 22,1% se activează alarma propriu-zisă.
În această perioadă are loc instruirea personalul de specialitate din ambele spitale în ceea ce priveşte utilizarea sistemului şi procedurile care trebuie urmate.
Investiţiile de acest gen vor continua, administraţia judeţeană având intenţia de a realiza proiecte similare şi la celelalte unităţi spitaliceşti, dar şi de a recupera din fonduri europene sumele deja implementate, în măsura în care vor exista disponibilităţi pe programele operaţionale 2021-2027.
