Jurnaliști, platforme de informare, partide și ONG-uri, pe „lista neagră” a CSM. Demersul a stârnit reacții dure

Un raport adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a declanșat reacții vehemente în spațiul public, după ce în document au fost nominalizați jurnaliști, platforme de informare, organizații neguvernamentale, partide și politicieni care au criticat sistemul de justiție.

Potrivit TVR Info, Secția pentru judecători a CSM susține că raportul are rolul de a apăra independența justiției în fața unei campanii de denigrare și decredibilizare fără precedent în istoria post-revoluționară a României.

Printre cei menționați în document se află politicieni precum premierul Ilie Bolojan și liderul USR Dominic Fritz, publicații precum Recorder și G4Media, dar și organizații civice precum Declic și Corupția Ucide.

Citeste și:  Curtea de Apel Braşov anulează parţial un ordin al preşedintelui CNAS prin care o societate nu a fost inclusă în Programul Naţional de Oncologie

Demersul CSM a fost criticat de reprezentanți ai societății civile, de jurnaliști, politicieni și chiar de magistrați. Organizațiile vizate susțin că nu au făcut decât să critice problemele din justiție și că astfel de liste pot fi interpretate ca o formă de intimidare a vocilor critice.

Declic a calificat demersul drept un „derapaj grav”, susținând că întocmirea unor liste cu jurnaliști și organizații civice care critică problemele din sistem nu este compatibilă cu practicile democratice.

USR a reacționat, de asemenea, afirmând că apărarea independenței justiției este legitimă, însă o hotărâre care împarte presa în „bună” și „rea” și nominalizează politicieni, jurnaliști și redacții depășește limitele unei apărări instituționale normale.

Citeste și:  Mandat european de arestare pus în aplicare în județul Brașov. Bărbat din Victoria, cercetat pentru bancnote euro contrafăcute

Un alt punct controversat este afirmația potrivit căreia peste 3.500 de judecători, reprezentând aproximativ 84% din corpul profesional, ar fi susținut raportul. Mai mulți magistrați au contestat această interpretare și au afirmat că în adunările generale ale instanțelor s-ar fi discutat despre legea salarizării, nu despre un raport de zeci de pagini care nominalizează jurnaliști, ONG-uri sau partide.

Procurorul CSM Claudiu Sandu și judecătoarea Sorina Marinaș au susținut public că materialul nu ar fi fost supus votului în forma prezentată de Secția pentru judecători a CSM.

Jurnaliștii nominalizați în raport au transmis că vor continua să investigheze și să critice problemele din sistemul judiciar atunci când există un interes public.

Citeste și:  Dragoș Pîslaru dă asigurări că noua lege a salarizării nu va reduce salariile aflate în plată și nici pensiile

Raportul a fost adoptat în ședința din 9 iunie și are 76 de pagini. În document, CSM susține că atacurile publice la adresa justiției ar fi avut ca efect slăbirea puterii judecătorești și a independenței reale a judecătorilor.

Subiectul amplifică tensiunile deja existente în sistemul judiciar, în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării și al reacțiilor venite din partea magistraților, organizațiilor civice și reprezentanților mass-media.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.