La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului poate fi admirat un pianoforte din secolul al XIX-lea, aflat în custodia muzeului, provenit din colecția familiei Schlandt. Acest instrument reflectă influențele stilului de viață vienez adoptat treptat de burghezia brașoveană, vizibile în modă, mobilier și în preferințele muzicale.
Muzica a ocupat un loc important în viața comunității brașovene, fiind susținută de dascălii cântăreți ai bisericilor. Prima atestare scrisă legată de muzica din Brașov datează din 1427, când este menționat un organist care activa la mănăstirea dominicană de pe strada Vămii. Doi ani mai târziu, în 1429, un constructor de orgi își desfășura activitatea în Feldioara.
În 1820, în Cetate, a fost înființată capela (orchestra) orașului Brașov, care a contribuit semnificativ la viața culturală locală până la desființarea sa în 1934. Viața muzicală brașoveană a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu apariția mai multor societăți de muzică vocală și instrumentală.
Biserica „Sfântul Nicolae”, locul primelor manifestări de muzică bizantină, a fost deservită de-a lungul timpului de mari muzicieni. În 1821, Anton Pann ajunge la Brașov, unde colaborează cu cărturarii locali. Lucrările sale muzicale, tipărite la București, au fost intens folosite în regiune. De asemenea, George Ucenescu, viitorul autor al melodiei imnului „Deșteaptă-te, române!”, își începe formarea muzicală sub îndrumarea lui Anton Pann. Împreună, cei doi au pus bazele primei formații corale românești la biserica din Șchei, contribuind la dezvoltarea muzicii locale.
Corul bisericii șcheiene a fost marcat de prezența unor mari compozitori, precum Ciprian Porumbescu, care a activat aici între 1881 și 1882, și Gheorghe Dima. De asemenea, Iacob Mureșianu, Ioan Brânzea și alți compozitori de seamă au fost implicați în existența acestui cor, consolidând tradiția muzicală a Brașovului.
Sursa: „Brașov – monografie comercială”, Vasile Oltean, Măriuca Radu, Elisabeta Marin, Gernot Nussbacher, 2004
