China a anunțat o reușită istorică! Misiunea Chang’e 6 a dus pe Pământ primele mostre colectate de pe fața nevăzută a Lunii, în dimineața zilei de marți, 25 iunie 2024.
Capsula cu material selenar a aterizat la ora 09:07 (ora României) în Mongolia Interioară. Misiunea Chang’e 6 este alcătuită din patru module: o sondă de aselenizare, o capsulă de returnare, o sondă orbitală și o mică rachetă la bordul sondei de aselenizare.
Toate aceste echipamente au fost lansate în data de 3 mai a.c. și au ajuns pe orbita Lunii cinci zile mai târziu. În data de 1 iunie a.c., sonda Chang’e 6 a aselenizat în craterul Apollo, din bazinul South Pole-Aitken (SPA), o zonă cu o lățime de 2.500 kilometri de pe fața nevăzută a Lunii.
Sonda Chinei a extras în jur de 2 kilograme de material selenar
Sonda Chinei a extras în jur de 2 kilograme de material selenar, iar apoi încărcătura prețioasă a fost lansată la bordul rachetei și a întâlnit sonda orbitală câteva zile mai târziu.
Sonda de pe orbita Lunii, având la bord mostrele în interiorul capsulei de returnare, a început drumul înapoi spre Pământ în jur de 21 iunie a.c., potrivit Space.com care a citat NASA pentru că oficialii chinezi au oferit puține informații despre cronologia și momentele cheie ale misiunii. Astăzi, marți, 25 iunie 2024, acel drum s-a sfârșit odată cu aterizarea capsulei în Mongolia Interioară.
Nu este prima misiune care a reușit să aducă mostre de pe Lună
Trebuie precizat că Chang’e 6 nu este prima misiune care a reușit să aducă mostre de pe Lună. Uniunea Sovietică, Statele Unite și China (cu misiunea Chang’e 5 din 2020) au adus în trecut material selenar înapoi pe Pământ. Dar acele eforturi au extras roci și praf de pe fața vizibilă a Lunii, adică partea mereu îndreptată spre planeta noastră.
Fața nevăzută a Lunii, care este foarte diferită de cea vizibilă, este mai dificil de explorat. Tocmai pentru că fața nevăzută a Lunii nu este îndreptată spre noi, un satelit-releu este necesar pentru comunicarea cu navele spațiale trimise acolo. China a lansat până acum doi astfel de sateliți. Astfel, această vastă regiune a Lunii este puțin studiată, iar oamenii de știință abia așteaptă să afle ce se ascunde în mostrele colectate cu misiunea Chang’e 6.
Implicații pentru înțelegerea originii vieții de pe Pământ
Materialul ar putea răspunde la unele dintre cele mai importante întrebări despre istoria Sistemului Solar. Spre exemplu, bazinul South Pole-Aitken s-a format în urmă cu 4,26 miliarde de ani, ceea ce înseamnă sute de milioane de ani mai târziu decât majoritatea craterelor selenare, create de asteroizi și comete în timpul epocii violente numite de cercetători „Marele bombardament târziu”.
„A fost bazinul format ca parte din Marele bombardament târziu sau a fost un eveniment separat? Asta are, de asemenea, implicații pentru înțelegerea originii vieții de pe Pământ. Este posibil ca asteroizii să fi adus apă și materiale organice pe Pământ în timpul Marelui bombardament târziu”, potrivit organizației non-profit Planetary Society.
Planurile Chinei nu se termină aici
Chang’e 6 a fost a doua misiune a Chinei pe fața nevăzută a Lunii. În ianuarie 2019, Chang’e 4 a adus acolo un rover numit Yutu 2 care este activ și astăzi. Nicio altă țară nu a mai reușit o aselenizare ușoară pe fața nevăzută a satelitului nostru natural.
Însă, planurile Chinei nu se termină aici. Alte două misiuni, Chang’e 7 și Chang’e 8, vor fi lansate în 2026 și 2028. Cea din urmă va testa tehnologiile necesare pentru o bază selenară, pe care China vrea să o construiască în apropiere de polul sudic, bogat în apă înghețată, în anii 2030.
Sursa: descopera.ro
Sursa foto: Profimedia
