Finanțarea sănătății în 2027, sustenabilitatea sistemului de sănătate, echilibrul dintre nevoile sistemului, resurse și predictibilitatea finanțării, continuitatea, incluziunea și accesul la tratamente, rolul tehnologiilor noi și pregătirea sistemului medical pentru situații de criză s-au aflat azi în centrul discuțiilor găzduite de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate #UndeDoare. Participanții au abordat nevoia predictibilității resurselor, alocările pentru sănătate din viitorul buget al Uniunii Europene, dar și subiecte actuale precum transformarea digitală a sistemului de sănătate sau utilizarea datelor și a tehnologiei pentru îmbunătățirea performanțelor sistemului.
Declarații vorbitori:
Victor Negrescu – Vicepreședinte, Parlamentul European (intervenție video):
- „La nivel european, negociem viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Este momentul în care trebuie să ne asigurăm că sănătatea rămâne o prioritate europeană și că are resursele necesare.”
- „În calitatea mea de raportor în Comisia pentru Sănătate Publică a Parlamentului European, am propus să existe un capitol dedicat sănătății în viitoarele planuri naționale și regionale de parteneriat și am cerut să avem o alocare minimă de 20 de miliarde de euro pentru investiții în sănătate.”
- În același timp, am cerut menținerea programului Uniunii Europene pentru sănătate, EU4Health și să avem în continuare un instrument european dedicat sănătății, pentru că în propunerea Comisiei Europene acest program nu mai există, el este desfințat și avem axe de finanțare care sunt răspândite în diferitele programe europene, fie pe zona de cercetare, fie pe zona de competitivitate.
- „De asemenea, am solicitat să existe sume dedicate sănătății și în viitorul Fond European pentru Competitivitate, care va fi unul consistent. Trebuie să investim în cercetarea medicală, în inovare, în dezvoltarea de noi tratamente, în tehnologii și în soluții care să consolideze industria europeană din domeniul sănătății.”
Alexandru Nazare – Ministrul Finanțelor:
- „Avem nevoie de o planificare mult mai bună și de predictibilitate, iar această planificare nu se poate face decât împreună cu principalii parteneri de dialog din sănătate.”
- „Trebuie să privim bugetele de sănătate în anvelopa lor multianuală, astfel încât să avem vizibilitate nu doar pe un an.”
- „Unde doare cu adevărat este acolo unde banii nu ajung la pacient. Acesta este saltul de calitate pe care trebuie să-l facem: banii să fie cheltuiți mai bine, iar investițiile să fie planificate mai bine.”
- „Disciplina fiscală și consolidarea fiscală sunt garanția predictibilității plăților în sănătate. Dacă vom continua pe acest drum, problemele noastre fiscale vor fi normalizate spre 2030, vom ieși din procedura de deficit excesiv și vom închide acest capitol penalizator pentru România.”
Horațiu Moldovan – Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
- „Sistemul de sănătate din România este într-o schimbare profundă de 15-20 de ani. Acum 20 de ani era preponderent public, astăzi este preponderent privat. Cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au crescut cu 39% în trei ani, iar aproximativ 60% din plăți merg astăzi către furnizorii privați. Există o complementaritate între public și privat care s-a format pe cale naturală, dar care nu este încă clarificată pe zona de spitale.”
- „Astăzi, timpul de așteptare pentru accesul la medicamente în România este de peste 1.100 de zile. Dacă nu schimbăm mecanismul de pricing și rambursare, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu primește prerogative reale de cumpărător strategic, în 2028 vom ajunge la 40 de miliarde de lei cheltuieli cu medicamentele, față de 25 de miliarde anul trecut, fără ca numărul pacienților tratați să crească proporțional.”
- „România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor, pentru că ne bazăm pe o singură sursă de finanțare. Promitem în contractul-cadru că plătim tot, dar în realitate nu este așa. Avem nevoie de un al treilea pachet de servicii medicale, finanțat prin asigurări suplimentare voluntare de sănătate și susținut prin facilități fiscale pentru angajați și angajatori.”
- „Furnizorii privați au dreptate: investiții serioase în oncologie și radioterapie nu pot fi puse la dispoziția pacienților din cauza finanțării fragmentate. Legea 95 permite includerea furnizorilor privați în programele naționale de oncologie și radioterapie doar dacă este depășită capacitatea sistemului public. Există o inițiativă în Parlament pentru a schimba acest lucru, dar până atunci putem merge spre un management integrat al pacientului oncologic.”
- „Noi promitem în contractul-cadru că plătim tot. În realitate nu este așa: medicină dentară, recuperare, medicamente compensate, servicii psihologice, sănătate mentală. Dacă nu recunoaștem că printr-un sistem de asigurări sociale de sănătate nu putem plăti tot, nu vom crea punctul de plecare pentru al treilea pachet de servicii medicale. Dacă o persoană estimează că are nevoie de mai multe servicii de recuperare sau de servicii psihologice, haideți să-i dăm posibilitatea să plătească în mod suplimentar, voluntar, o sumă de bani. Acesta e al treilea pachet. Să nu mai scoată bani din buzunar. Pentru asta ar trebui introduse facilități fiscale pentru angajat, pentru angajator sau pentru ambii.”
- „Apreciez foarte mult ideea de trecere de la finanțarea pe serviciu la finanțarea pe rezultat. Putem face acest lucru acum, îl putem urmări acum, pentru că am dezvoltat platforma informatică a Casei de Asigurări de Sănătate în acest sens și continuăm să o dezvoltăm, astfel încât să putem urmări managementul de caz și rezultatul și să introducem KPI, indicatori de performanță, pentru a stimula o finanțare corectă acolo unde avem rezultate corecte. Același lucru îl putem face în legătură cu medicamentele.”
Lucian Fătu – Secretar de Stat, Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), Ministerul Afacerilor Externe (MAE):
- „Problematica rezilienței este legată de rezistența și de capacitatea de revenire la normal a unei societăți, pe un palier de sustenabilitate superior. La nivel NATO, încă din 2016, s-au stabilit șapte cerințe fundamentale, dintre care două sunt legate direct de sistemul de sănătate: continuitatea guvernării și a serviciilor publice și gestionarea situațiilor de urgență care implică mobilitatea populației și crize umanitare.”
- „Reprezentanții domeniului asigurării sângelui, plasmei și medicamentelor derivate au identificat, în primul rând, nevoia unei planificări naționale care să asigure simultan condiții pentru răniți, în urma unui conflict cinetic, și continuitate pentru pacienții dependenți de transfuzii, cu prioritizarea resurselor pe criterii medicale clare. Este nevoie, de asemenea, de o planificare civil-militară, de stocarea sângelui pe termen lung și de un flux constant de sânge.”
- „Pe 18-19 noiembrie va avea loc la Cluj, la Spitalul Clinic Militar de Urgență Dr. Constantin Papilian, un exercițiu complex interinstituțional de reacție în situații de criză, privind evacuarea medicală și managementul incidentelor cu victime multiple pe timpul operațiunilor militare în mediul urban. Scenariul, realizat de Centrul de Război Întrunit al NATO, pornește de la un atac hibrid: România este supusă unui atac cinetic în zona de est, iar în zona Transilvaniei există elemente de atac hibrid, sabotaje, dezinformare, atacuri cu drone mici și perturbarea infrastructurilor critice. La exercițiu vor participa atât reprezentanții instituțiilor medicale, cât și administrația locală și structurile militare.”
General-maior ing. Gabriel David – Prim-adjunct al Directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS):
- „Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură pentru domeniul medical public de la aplicații și găzduire până la infrastructură, comunicații și rețele care interconectează instituțiile medicale. Orice serviciu trebuie să fie disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru că orice întrerupere poate avea consecințe, câteodată grave. La fel de importantă este securitatea, pentru că expunerea datelor pacienților ar fi extrem de gravă. Chiar anul acesta am terminat construcția a patru centre de date noi, care pot fi puse la dispoziție inclusiv domeniului medical.”
- „Pentru reziliență avem nevoie de cel puțin trei paliere. Întâi, o reziliență umană, pentru că nimic nu se poate realiza fără oameni bine pregătiți, fie că vorbim de domeniul tehnic sau de cel medical. Apoi, o reziliență tehnologică, în care tehnologia este suportul oamenilor. Și, nu în ultimul rând, o reziliență a ideilor, adică o continuitate în tot ceea ce facem.”
Vlad Mixich – Expert în politici de sănătate; Team Leader, Banca Europeană de Investiții (BEI):
- „Putem să creștem contribuțiile la sănătate din variate surse, private și publice, însă investitorii strategici au obiceiul să-și facă analizele pe termen mediu și lung. Există posibilitatea ca, inclusiv în condițiile în care finanțarea va crește, sistemul medical să se așeze de asemenea manieră încât peste patru-cinci ani să fim din nou la aceeași masă, discutând exact aceleași probleme și întrebându-ne de unde să mai facem rost de bani. Trebuie așadar nu doar crescută finanțarea, dar și înțelepciunea cu care și pe ce anume această finanțare este cheltuită”
- „Orice investiție majoră în sistemul medical românesc trebuie să demonstreze sustenabilitatea resurselor umane pe termen mediu și lung. Degeaba construim spitale noi sau renovăm spitale dacă nu avem medicii și asistentele medicale cu specialitățile necesare și în numărul necesar operaționalizării unui spital la standardele medicinei de secol 21.”
- „Costurile cu energia, întreținerea și mentenanța echipamentelor medicale vor continua să crească, atât din considerente geopolitice, cât și pentru că tehnologia medicală evoluează rapid și vine cu cheltuieli noi și cu un alt set de necesități. Asigurarea energiei din surse regenerabile pentru spitalele nou construite sau renovate, spitalele fiind în general mari consumatoare de energie, nu este un moft, ci o modalitate de a le crește sustenabilitatea pe termen lung în așa fel încât bugetul să nu explodeze. Există deja în România proiecte în construcție care au prevăzute astfel de surse de energie, iar instituțiile din sănătate ar trebui să găsească modalități de a stimula asemenea investiții.”
Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță – Director General, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, membru în Comisia de boli infecțioase din cadrul Colegiului Medicilor
- „Mesajul Colegiului Medicilor este acela că pentru pacient contează accesul la timp la diagnostic și tratament. Contează continuitatea îngrijirii și respectul cu care este întâmpinat. Contează să înțeleagă ce i se întâmplă, ce opțiuni are și care sunt pașii următori. Contează să aibă medicația prescrisă.”
- „Pentru medic și pentru întreaga echipă medicală contează să existe condițiile în care aceste nevoi pot fi îndeplinite, și anume personal suficient, resurse adecvate, timp pentru pacient, siguranță la locul de muncă, echipamente și acces la medicație, dar și reguli clare și mai predictibile. Cele două perspective sunt strâns legate, calitatea îngrijirii depinde și de condițiile în care lucrează cei care o oferă. Colegiul Medicilor din România apără demnitatea, drepturile și independența profesională a medicilor și urmărește respectarea obligațiilor acestora față de pacient și de sănătatea publică.”
- „Cred că eficientizarea sistemului medical va putea fi posibilă doar atunci când outcome-ul va fi legat de finanțare. Și anume când vom trece de la ceea ce se numește fee-for-service, adică plata pentru câte servicii faci, indiferent de rezultatul lor, la ceea ce se numește value-based care, adică atunci când va conta și rezultatul pe care îl obținem în urma serviciilor pe care le prestăm. Nu trebuie să inventăm noi în România ceva care să funcționeze, trebuie doar să vedem ce au făcut alții și să încercăm să adaptăm la situația țării noastre.”
Dr. Florin Dan Cezar Lăzărescu – Președinte, Colegiul Medicilor Stomatologi din România:
- „Potrivit analizelor Colegiului Medicilor Stomatologi din România, 66% dintre copii prezintă carii dentare și doar unul din doi se spală pe dinți de două ori pe zi. Mai mult, un studiu pe care l-am făcut pe medicii de până în 35 de ani arată că 49% dintre ei nu ar mai alege stomatologia dacă ar fi puși din nou în situația să aleagă profesia, pentru că realitatea de după absolvire nu mai corespunde așteptărilor.”
- „Având în vedere limitările bugetare, considerăm prioritară investiția în prevenție. O trecere treptată de la decontarea tratamentelor curative către tratamentele de prevenție poate să ne aducă un avantaj pe termen lung. Totodată, este nevoie de o investiție în educație, astfel încât orele de educație pentru sănătate să fie prezente în programa școlară.”
- „Stomatologia este 99% privată, iar în momentul în care apar probleme în economie, acest lucru se simte și în economia cabinetelor noastre. De aceea simțim nevoia parteneriatului, fie cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fie cu asigurătorii privați, pentru a reuși să depășim aceste provocări.”
Conf. Univ. Dr. Adrian Pană – Director, Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP
- „România este pe locul 116 ca speranță de viață la naștere, în condițiile în care cheltuim 6,6% din PIB. Nu ne comparăm cu țările care cheltuiesc 10% din PIB, dar Albania, Cuba, Costa Rica, Ecuador, Algeria, Tunisia sunt aproape de 80 de ani. Pentru că au investit în asistența primară. N-au bani de tehnologii extraordinar de scumpe, dar au înțeles că speranța de viață crește atunci când ai apă potabilă, acces la canalizare, deșeuri colectate cum trebuie și mâncare sănătoasă.”
- „80% din cheltuielile pe care le facem astăzi reprezintă spital și medicament. Ca să schimbăm această balanță este nevoie de o înțelegere unitară, nu poate să o facă doar CNAS. Date mai bune, mai multă sănătate publică și servicii de bază corecte eliberează bani pentru spitale mai eficiente.”
Cătălin Vasile – Board Member, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR):
- „Sistemul public nu va putea niciodată să țină pasul cu toate nevoile. Dincolo de contractul social care exista în mod tradițional între individ și stat, cred că oamenii trebuie să-și asume un rol mai mare în propria sănătate, iar angajatorii să aibă un rol mai mare în fidelizarea angajaților, dincolo de tranzacția salariu-muncă.”
- „În acest moment avem peste 800.000 de oameni care, deși sunt asigurați în sistemul public, și-au cumpărat o poliță privată de sănătate, chiar dacă, în teorie, în sistemul public totul este acoperit. Acest lucru arată un interes real, care s-a dezvoltat în mod natural, în ciuda unei deductibilități extrem de limitate, de 400 de euro pe an.”
Farm. Pr. Anca Crupariu – Purtător de cuvânt, Colegiul Farmaciștilor din România:
- „Colegiul Farmaciștilor din România își dorește foarte mult ca farmacistul să devină un actor central în Sistemul Național de Sănătate. De câțiva ani vorbim foarte mult despre o reconsiderare a rolului farmacistului și trebuie să eliminăm această concepție că farmacistul este un vânzător de medicamente.”
- „Digitalizarea ar fi pentru farmacia din România o gură de aer proaspăt. Dacă dosarul electronic de sănătate ar fi integrat în platformă, farmacistul ar putea fi la curent cu istoricul pacientului. Asta înseamnă monitorizarea aderenței la tratament, cunoașterea problemelor legate de alergii și posibilitatea de a reacționa atunci când pe prescripția electronică există riscul unor interacțiuni medicamentoase.”
Hans Bax – Senior Advisor Value & Innovation-based Access, MedTech Europe:
- „Când discutăm despre finanțarea sănătății în 2027 și în anii următori, trebuie să ne punem o întrebare foarte importantă: ce tip de sistem de sănătate vrem să construim? Din perspectiva mea, tehnologiile medicale sunt parte din răspuns. Ele sunt prezente pe tot parcursul vieții pacientului, de la prevenție și diagnostic la tratament și monitorizare, și permit îngrijirea pacienților acasă, aproape de familia lor.”
- „În ultimii ani am lucrat cu achizițiile care nu se uită doar la prețul dispozitivului, ci mai ales la impactul tehnologiei asupra pacienților și asupra rezultatelor clinice. Obiectivul nu este pur și simplu să introducem mai multă tehnologie, ci să folosim tehnologia potrivită, la locul potrivit.”
Fady Chreih – CEO, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA:
- „Până în 2030 vom avea foarte mulți oameni care vor ieși la pensie, dar, mai îngrijorător pentru noi, în zona serviciilor medicale, vor ieși la pensie foarte mulți medici și asistenți medicali. Avem, așadar, o problemă demografică structurală în România, despre care momentan nu vorbim, dar care cu siguranță va avea un impact nu doar financiar, ci și social, destul de mare în perioada următoare.”
- „Românii scot în continuare mult mai mulți bani din buzunar pentru sănătate decât alți cetățeni din Uniunea Europeană: 28% din cheltuiala totală cu sănătatea este susținută direct de populație, în timp ce în alte țări acest procent se situează între 18% și 21%.”
- „Noi, ca furnizori de servicii medicale, gândim un proiect cu trei ani înainte și ne bazăm pe predictibilitate fiscală și legislativă. Astăzi, regulile jocului se pot schimba de la un an la altul, chiar de la șase luni la șase luni, de aceea ideea de bugetare multianuală este binevenită. Nu putem ignora inflația, costul energiei și creșterea salariului minim pe economie.”
Răzvan Vulcănescu – Partener Strategic Relații Publice, PALMED:
- „Investiția în sănătatea privată nu este o cheltuială, ci este un multiplicator economic. Furnizorii privați de servicii medicale generează, prin efectele directe, indirecte și induse, peste 8 miliarde de euro valoare adăugată brută, echivalentul a 3% din PIB. Mai mult decât atât, fiecare euro produs în sistemul privat de sănătate generează încă 4,7 euro în economie, iar fiecare milion de euro cifră de afaceri suplimentară în sănătatea privată generează aproximativ 54 de locuri de muncă în economia românească.”
- „Este nevoie să ne așezăm în jurul mesei, să ne gândim ce costă real și ce trebuie să decontăm cu prioritate. Nu este vorba numai despre câți bani intră în plus în sistem, ci și despre cum au fost cheltuiți și cum se transformă în plus valoare pentru calitatea vieții pacientului. De aceea cred că trebuie să mutăm discuția de la finanțare la traiectoria finanțării.”
