Beneficii fiscale pentru persoanele vârstnice care închiriază locuinţe pentru elevi, studenţi şi tineri care părăsesc sistemul de protecţie.
Deputata independentă Oana Bîzgan a depus, miercuri, în Parlament o iniţiativă legislativă care prevede acordarea de beneficii fiscale persoanelor vârstnice care oferă spre închiriere spaţii de locuit elevilor, studenţilor şi tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie. De măsură ar urma să beneficieze pensionarii pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială şi tinerii din categoriile amintite anterior, cu vârste de până la 26 de ani.Concret, iniţiativa prevede scutirea de la plata impozitului pe venit pentru pensionarii pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială în sistemul public de pensii, conform legislaţiei în vigoare, atunci când aceştia obţin venituri din închirierea spaţiilor de locuit către elevi, studenţi sau tineri ieşiţi din sistemul de protecţie al statului. De asemenea, modificarea prevede şi scutirea de la impozitul pe locuinţă, proporţional cu suprafaţa închiriată conform contractului de închiriere. Scopul acestui proiect legislativ este, pe de o parte, de a combate fenomenul de izolare cu care se confruntă persoanele vârstnice, în special după ce se pensionează. Pe de altă parte, prin această propunere, iniţiatoarea îşi doreşte să ofere elevilor şi studenţilor fără posibilităţi materiale şansa de a putea urma studii preuniversitare sau universitare în licee şi universităţi din marile oraşe, cu spaţii de locuit accesibile. Nu în ultimul rând, iniţiativa legislativă are scopul de a oferi o variantă de locuire şi pentru tinerii cu vârste mai mici de 26 de ani ieşiţi din sistemul de protecţie, care pot beneficia de un spaţiu de locuit cu un cost competitiv, dar şi de sprijin şi suport în ce priveşte însuşirea deprinderilor de viaţă independentă.„Propunerea a venit după analize complexe şi acoperă două direcţii de acţiune. În primul rând – persoanele vârstnice, care de multe ori deţin proprietăţi spaţioase în zone bune ale marilor oraşe, centrale sau cu acces facil către staţiile de transport în comun, sunt încurajaţi să împartă aceste spaţii de locuit cu tinerii. Pe de altă parte, tinerii – elevi, studenţi sau tinerii ieşiţi din sistemul de protecţie – vor avea mai multe opţiuni atunci când va fi vorba de spaţiile de locuit, schimbând astfel dinamica din piaţa actuală. De asemenea, odată cu această modificare vom vedea şi o creştere a competitivităţii în ce priveşte oferta de închiriere de spaţii pentru aceste categorii de persoane”, a declarat deputata Oana Bîzgan.În România, în anul 2018, trăiau peste 4,9 milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, conform estimărilor INS. Acestea reprezintă un procent de 25% din populaţia României, conform aceleiaşi instituţii. În baza acestor date, dar şi în contextul îmbătrânirii accelerate a populaţiei, statul trebuie să găsească soluţii pentru una dintre cele mai mai presante probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice – izolarea. În acelaşi timp, de multe ori, pensia pe care o primesc este mai mică decât veniturile salariale pe care le obţineau când erau activi pe piaţa muncii şi, astfel, le este mult mai greu să aibă acelaşi stil de viaţă cu care au fost obişnuiţi. Acest cumul de factori poate provoca probleme grave de sănătate, atât la nivel psihic cât şi fizic.Un alt aspect social asupra căruia se concentrează această iniţiativă este acela al tinerilor care migrează spre centrele universitare mari pentru continuarea studiilor şi care creează o cerere foarte mare de locuinţe, provocând o creştere accentuată a preţurilor la chirii. În acelaşi timp, preţurile ridicate nu reflectă şi calitatea serviciilor oferite, de multe ori tinerii fiind nevoiţi să locuiască împreună cu mai multe persoane în garsoniere sau apartamente mici, pentru a putea acoperi costurile de locuit. În aceste condiţii, nu este de mirare că România ocupa în 2017 primul loc în ceea ce priveşte numărul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani care locuiau în spaţii supra-aglomerate (65% faţă de media europeană de 26,7%, conform Eurostat).Propunerea are susţinerea a 50 de deputaţi şi senatori din toate formaţiunile politice, a fost depusă la Senat şi urmează să intre în dezbatere la comisiile de specialitate.Oana Bîzgan este deputată independentă şi Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Îi aparţin o serie de iniţiative legislative ambiţioase, precum legea hărţuirii stradale, legea creşterii vârstei la care copiii din sistemul de protecţie sunt trimişi în centre de tip rezidenţial, înfiinţarea unui registru naţional al infractorilor sexuali, acordarea de servicii gratuite de sănătate şi educaţie pentru copiii fără CNP, pedepsirea hărţuirii morale la locul de muncă, dar şi modificări privind legea adopţiei. Mai multe informaţii pe www.oanabizgan.com.
