Respingerea Rapoartelor de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale Avocatului Poporului încalcă dispozițiile constituționale și legale

Respingerea Rapoartelor de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale Avocatului Poporului încalcă dispozițiile constituționale și legale, transmite Avocatul Poporului printr-un comunicat de presă.

În data de 25 mai 2021, Avocatul Poporului a participat la ședința comună a Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul căreia au fost dezbătute și respinse Rapoartele de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale instituției Avocatului Poporului, în pofida faptului că nici Constituția și nici Legea nr. 35/1997 nu prevăd o astfel de procedură.

Ca o garanție a independenței Avocatului Poporului, nici Constituția, nici legea organică de organizare și funcționare a instituției nu au prevăzut posibilitatea aprobării/respingerii raportului anual prin votul Parlamentului, singura prevedere expresă fiind cea referitoare la prezentarea în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului (art. 60 din Constituție). Potrivit procedurilor parlamentare, dezbaterea nu înseamnă votarea raportului, dezbaterea și votarea fiind etape distincte ale procedurii parlamentare.

Citeste și:  Senat: Cel mult zece persoane înregistrate cu cartea de identitate la o adresă

Pe Ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 iunie 2021, se află Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020, Avocatul Poporului nefiind invitat la ședința Camerelor reunite pentru a prezenta aceste rapoarte, potrivit art. 60 din Constituție.

Este pentru prima dată în istoria instituției, din 1997 până astăzi, când Parlamentul este sesizat cu o solicitare de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului. Până în prezent, nici raportul Curții de Conturi și nici al Avocatului Poporului, instituții de 1 I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României comentariu pe articole, Editura C.H. Back, 2008. rang constituțional, caracterizate de principiile autonomiei și independenței, nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor.

Citeste și:  Senat: Cel mult zece persoane înregistrate cu cartea de identitate la o adresă

Dacă legiuitorul ar fi intenționat ca Parlamentul să controleze Avocatul Poporului prin intermediul aprobării/respingerii raportului de activitate ar fi reglementat expres această formă de control parlamentar, cu precizarea necesității supunerii la vot a raportului, ulterior încheierii fazei dezbaterilor.

Din competențele Avocatului Poporului, de a veghea la respectarea drepturilor și libertăţilor de către administrația publică centrală și locală, rezultă că rolul rapoartelor Avocatului Poporului este acela de a constitui mijlocul prin care Parlamentul ia act de activitatea administrației publice și de lacunele legislative identificate în urma activității desfășurate de Avocatul Poporului, astfel încât să poată dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității autorităților administrației publice și a legislației.

Specialiștii consideră că raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizează în principal, prin:

  • dreptul Parlamentului de a numi Avocatul Poporului;
  • drepturile Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului de a numi adjuncții
    Avocatului Poporului;
  • dreptul Parlamentului de a vota legea organică a instituției;
  • dreptul Parlamentului de a dezbate și de a lua act de rapoartele Avocatului Poporului
Citeste și:  Senat: Cel mult zece persoane înregistrate cu cartea de identitate la o adresă

Pe cale de consecință, în lipsa unei prevederi exprese a Constituției și a legii organice privind finalizarea dezbaterilor cu votul privind aprobarea sau respingerea, influența Parlamentului asupra instituției Avocatul Poporului este diferită față de controlul parlamentar exercitat asupra altor tipuri de organisme aflate sub control parlamentar, în cazul cărora legislația stabilește expres posibilitatea respingerii/aprobării raportului de activitate, cu consecința directă a demiterii conducătorului.

Așa cum a reținut Comisia de la Veneția în Avizul nr. 685/2012, CDL-AD(2012)026, (…) Pentru a fi eficient în protecţia drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv faţă de Parlament, care alege titularul funcţiei.

Sursa foto, inovarepublica.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.