După sfârșitul Războiului Rece, numeroase țări europene au renunțat la serviciul militar obligatoriu. Totuși, reintroducerea acestuia a revenit în prim-plan în contextul amenințării războiului de agresiune rusesc în Ucraina.
În luna august, Lituania a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, urmând exemplul Danemarcei și Norvegiei. Planul vizează includerea în pregătirea militară a celor care locuiesc sau studiază în străinătate. O propunere în discuție presupune recrutarea voluntară a tinerilor pentru a participa la sesiuni de instruire desfășurate în fiecare vară, pe o perioadă de trei ani. De asemenea, Letonia are în plan reintroducerea serviciului militar obligatoriu începând cu anul 2024, când toți bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani vor fi obligați să efectueze 11 luni de pregătire militară.
În 2015, România a avut o încercare nereușită de a reintroduce serviciul militar obligatoriu. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat în anul trecut, Ministerul Apărării al României a sprijinit o propunere care prevedea că toți cetățenii români, aflați în intervalul de vârstă potrivit pentru serviciul militar și care rezidă în străinătate, ar trebui să fie obligați să se prezinte pentru serviciul militar în decurs de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.
Armata olandeză se confruntă în prezent cu un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul ia în considerare posibilitatea de a crește numărul de recruți prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, adoptând o măsură similară cu cea implementată de Suedia începând din 2018.
Suedia a renunțat inițial la serviciul militar obligatoriu în 2010, dar l-a reintrodus ulterior din cauza lipsei de voluntari. În prezent, toți tinerii suedezi de 18 ani sunt obligați să se prezinte, dar doar o mică parte dintre aceștia sunt selectați pentru serviciul militar efectiv, o situație similară cu cea din Norvegia. Danemarca are, de asemenea, un serviciu militar obligatoriu, însă numărul suficient de voluntari acoperă cererea existentă.
