Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un consens cu privire la directiva referitoare la calitatea aerului, care aduce îmbunătățiri semnificative și drepturi sporite pentru cetățeni. Acest acord urmărește să asigure un aer mai curat și să prevină afecțiuni pulmonare grave cauzate de poluare, conform declarației europarlamentarului Nicu Ștefănuță, negociator din partea grupului Verzilor în această chestiune.
Potrivit unui nou studiu, poluarea este responsabilă pentru 43% din totalul deceselor cauzate de cancerul pulmonar, iar soluția recomandată este îmbunătățirea calității aerului pentru a preveni această boală. Conform datelor prezentate, România se află pe locul 8 în Uniunea Europeană în ceea ce privește decesele cauzate de poluare, cu aproximativ 30.000 de oameni pierzându-și viața în fiecare an, conform informațiilor furnizate de Agenția Europeană de Mediu, citată de Agerpres.
În premieră, locuitorii din zone extrem de poluate, în care măsurătorile indică depășiri ale standardelor de calitate a aerului, vor putea recurge la justiție și vor avea posibilitatea să ceară despăgubiri pentru prejudiciile aduse sănătății ca urmare a inacțiunii autorităților publice. „Este o victorie pentru cetăţeni. (…) Cetăţenii vor putea să ceară despăgubire în instanţă autorităţilor locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile şi am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper că astfel România va respira mai bine şi cetăţenii vor fi mai sănătoşi!” a declarat europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă.
În România, situația este preocupantă în ceea ce privește calitatea aerului, deoarece în mai multe orașe din țară nivelul de poluare este extrem de ridicat, iar măsurile obligatorii pentru monitorizarea acestuia nu sunt respectate corespunzător. Conform datelor recente, aproximativ jumătate din rețeaua de stații destinate măsurătorilor calității aerului din România nu sunt funcționale, doar 82 din cele 181 de stații fiind operaționale. Comisia Europeană a emis mai multe avertismente și a inițiat proceduri de infringement împotriva României din cauza nerealizării obligației de monitorizare a poluării aerului, conform legislației în vigoare. În plus, în 2020, România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru lipsa de eforturi în reducerea poluării aerului în București. Noile dispoziții ale directivei impun limite mai stricte pentru particulele nocive, având ca obiectiv atingerea unei poluări zero până în 2050 și oferind noi drepturi pentru cetățenii afectați de poluare. Aceste măsuri includ standarde mai stricte pentru particulele fine din aer (PM 2,5 și PM 10), SO2, NO2 și alți poluanți. De exemplu, valorile-limită anuale pentru PM 2,5 și NO2, cei doi poluanți cu cel mai mare impact asupra sănătății umane, trebuie reduse la mai puțin de jumătate.
