Organizaţia Salvaţi Copiii deschide, în judeţele Braşov şi Mureş, patru noi programe de prevenire a separării copiilor vulnerabili de familiile lor, astfel încât aceştia să fie protejaţi şi feriţi de riscurile sociale, psiho-emoţionale şi cognitive ale instituţionalizării. Datele oficiale arată că peste 50.000 dintre copii erau, la finalul anului 2019, în sistemul de protecţie specială.
Astfel, dintre cei 3.645.267 de copii cu vârsta sub 18 ani din România (1), 52.783 (2) se află în sistemul de protecţie a copilului, dintre care:
– copii în servicii de tip rezidenţial: 17.096
– copii în servicii de tip familial: 35.687
– Pe lângă aceştia, anual, aproximativ 700 de copii sunt părăsiţi în unităţi sanitare, dintre care aproximativ 500 în maternităţi.
Rezultatele unui studiu desfăşurat de Charles Nelson, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah (3) cu copiii din Centrele de plasament din România, în cadrul Proiectului de Intervenţie Timpurie „Bucureşti” (PITB), scot la iveală consecinţe adânci şi pe termen lung ale instituţionalizării.
Cercetarea a pus în evidenţă efectele instituţionalizării copiilor (grupul I) asupra dezvoltării lor până la vârsta de 8 ani, comparativ cu copiii care, deşi abandonaţi, au beneficiat de măsura îngrijirii în sistem familial (grupul II), pe de o parte şi cu copiii crescuţi în familiile de origine (grupul III), pe de altă parte.
Astfel:
– Copiii instituţionalizaţi sunt mult mai expuşi diferitelor forme de abuz şi neglijare în lipsa unui mediu cald şi predictibil. Acei copii care au experimentat diferite forme de abuz şi neglijare sunt de 4 ori mai predispuşi să dezvolte tulburări de personalitate la vârsta adultă decât ceilalţi copii (Johnson şi colab, 1999). Aceste tulburări sunt caracterizate de o serie de trăsături cognitive, afective şi relaţionale disfuncţionale persistente în timp, cu un impact negativ asupra funcţionalităţii lor. La maturitate, aceşti copii pot manifesta lipsă de empatie, inflexibilitate cognitivă, comportamente heteroagresive şi autoagresive, tulburări de adaptare, comportamente de disimulare a adevărului (4);
– Copiii instituţionalizaţi (grupul I) „suferă declinuri şi întârzieri semnificative în toate aspectele cogniţiei şi limbajului: au o funcţie intelectuală diminuată, prezintă deficite atât ale funcţiilor executive, cât şi ale memoriei şi profunde întârzieri ale limbajului”, arată rezultatele evaluării cognitive. (Charles Nelson, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah – Copiii abandonaţi ai României. Privaţiune, dezvoltare cerebrală şi eforturi de recuperare, Bucureşti, Editura Trei, 2014)
– Copiii plasaţi în familii sociale (grupul II), mai ales dacă acest lucru se întâmplă înaintea vârstei de 2 ani, pot prezenta progrese semnificative ale IQ-ului şi ale limbajului, însă niciodată ca acelea ale copiilor care nu au fost instituţionalizaţi (grupul III).
– Creşterea copiilor în instituţii determină apariţia şi persistenţa unui număr mai mare de comportamente stereotipe (legănat, lovit etc.) faţă de copiii din celelalte două grupuri, ca urmare a privării în anii timpurii de o stimulare senzorială adecvată.
Studiul a fost realizat de o echipă multidisciplinară, mixtă (româno-americană), pe durata a mai bine de 10 ani, cu concluzii relevante pentru specialişti (din domeniul protecţiei copilului, asistenţei sociale, psihologiei, psihiatriei), organizaţii neguvernamentale care se ocupă de copii, factori politici de decizie, administraţie locală şi sănătate publică.
Pentru protejarea acestor copii vulnerabili şi rămânerea lor în familie, Salvaţi Copiii a identificat soluţii viabile, pe care le-a inclus într-un program complex „Intervenţii pentru prevenirea separării copilului de familie prin servicii sociale şi educaţionale”, cod SMIS 130458. În cadrul acestuia, organizaţia deschide patru noi centre de zi în judeţele Braşov şi Mureş.
„Instituţionalizarea are consecinţe dramatice şi pe termen lung asupra dezvoltării psiho-emoţionale, cognitive şi sociale a copilului. Un rol foarte important le revine specialiştilor care lucrează cu copiii vulnerabili şi care pot interveni primii în situaţia în care văd semnele riscului abandonului şcolar şi familial” a spus Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Obiectivul general al proiectului este reducerea numărului de copii care intră în instituţii de tip rezidenţial, prin dezvoltarea de servicii comunitare destinate prevenirii separării copilului de părinţi, în judeţele Mureş şi Braşov.
Un prim pas este dezvoltarea unui program de identificare şi monitorizare a copiilor expuşi riscului de separare de familie. Pentru aceasta, Salvaţi Copiii va constitui două reţele interinstituţionale locale şi va derula întâlniri tehnice de lucru pentru îmbunătăţirea procesului de identificare şi monitorizare care au ca scop diminuarea riscului de separare de familie.
Noile programe se vor derula în perioada 26 mai 2020 – 25 mai 2023 şi urmăresc atingerea următoarelor rezultate:
1. Reducerea numărului de copii care intră în instituţii de tip rezidenţial prin dezvoltarea de servicii comunitare destinate prevenirii separării copilului de părinţi în judeţele Mureş şi Braşov.
2. Derularea unei campanii de promovare cu privire la drepturile copilului, cu accent pe dreptul la o familie; elaborarea unor materiale de informare şi sensibilizare.
3. Crearea a două reţele interinstituţionale în judeţele Mureş şi Braşov, derularea a minim 8 întâlniri tehnice de lucru organizate pentru îmbunătăţirea procesului de identificare şi monitorizare a copiilor expuşi riscului de separare de familie. Concluziile, recomandările şi propunerile formulate în urma întâlnirilor de lucru ale reţelelor interinstituţionale, completate cu informaţiile colectate din activităţile derulate cu grupul ţintă vor fi cuprinse într-un raport care va fi pus la dispoziţia factorilor decidenţi de la nivel central (de ex. ANDPDCA, Ministerul Muncii) şi de la nivel local (de ex. primăria Târgu Mureş şi DAS Târgu Mureş, CJ Mureş şi DGASPC Mureş), în vederea formulării de politici publice coerente şi funcţionale şi propunerii de tipuri de intervenţii cât mai targetate, astfel încât să răspundă eficient nevoilor copiilor aflaţi în risc de separare de familie.
4. Oferirea de servicii sociale complexe furnizate pentru 230 de copii expuşi riscului de separare în 4 centre de zi localizate în Târgu Mureş şi Braşov.
5. Organizarea de activităţi de dezvoltare personală şi dobândirea de deprinderi de viaţă independentă pentru 230 de copii.
6. Oferirea de servicii de consiliere şi sprijin psihologic pentru 110 copii expuşi riscului de separare şi sprijin pentru părinţi şi copii localizaţi în Târgu Mureş.
7. Oferirea de suport material constând în rechizite, alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Parteneri: DAS Braşov, DAS Târgu Mureş, Şcoala Gimnazială Serafim Duicu Tg. Mureş, Şcoala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Tg. Mureş, Şcoala Gimnazială Nicolae Orghidan Braşov.
Valoarea totală a proiectului este de 4.988.391,75 lei, din care valoare cofinanţare UE: 4.240.258,62 lei şi valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional: 748.258,62 lei.
Data începerii proiectului: 26 mai 2020
Data finalizării proiectului: 25 mai 2023
Durata: 36 de luni
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman
