Cine a botezat străzile Brașovului după 1990 și de unde vin noile denumiri

Oițelor, Curcanilor, Sitei, Spartacus, G-ral Mociulschi și Strunga Mieilor, toate sunt denumiri de străzi. Mulți brașoveni se întreabă cine a botezat străzile. Cine sunt personajele ilustre care au numele trecute pe plăcuțe?

Gheorghe Ștefănescu, fost inspector la Primărie, a fost nașul străzilor. El le-a botezat.

A nășit cel puțin 40 de străzi. Din cartierul Astra, Stupini și de lângă B-dul Griviței. Cea mai dragă denumire îi era cea a străzii Meschendorfer Harald, din cartierul Astra. Graficianul îi fusese profesor la Școala Populdară de Artă.

Timp pierdut

Denumirile străzilor nu se pot schimba dintr-un moft. Sau prea des. Când schimbi numele unui străzi, trimiți la plimbare o mulțime de cetățeni. Locuitorii trebuie să-și schimbe actele de identitate.

Să facă o mulțime de drumuri și să cheltuiască o grămadă de bani, spunea Ștefănescu cu mulți ani în urmă, într-un interviu. Se pierde timp la Poliție, Cartea Funciară, Gaze, Poștă, Telefoane etc. Și oriunde trebuie să anunți că ți s-a schimbat adresa.

Lepădarea de comunism

După 1990, denumirile comuniste au fost schimbate. B-dul Lenin în 15 Noiembrie, Karl Marx – Iuliu Maniu, 7 Noiembrie – Mureșenilor, B-dul Gheorghe Gheorghiu Dej – Eroilor, Dr. Petru Groza – Octavian Goga, str. Armata Roșie – Michael Weiss. Piața 23 August a fost și ea rebotezată în Piața Sfatului. Ceaușescu nu a avut o stradă care să-i poarte numele, pentru că, după ce a murit, s-a prăbușit regimul comunist.

Altfel, după moarte, ar fi avut și el o stradă, la fel ca Gheorghiu Dej.

Arbori, flori, planete și animale

În Răcădău străzile poartă nume de arbori, în Noua de pomi fructiferi, în Astra de planete. Eu am botezat străzile cu numele unor brașoveni iluștri. Chiar dacă nu sunt cunoscuți toți, aceștia au făcut ceva pentru oraș, povestea cu ani în urmă Gheorghe Ștefănescu. Alte străzi poartă numele unor flori sau păsări, ca Albăstrelelor, Busuiocului, Privighetorii și Vulturului.

Reclamații

Botezarea străzilor a atras și reclamații. La un moment dat, fosta stradă Armata Roșie, a fost secționată în două. De la strada Mureșenilor până la mijloc, în Armata Română. De la mijloc, până pe strada Bălcescu, Michael Weiss. Bulibășeala creată a atras plângerile oamenilor. Acum toată strada se numește Michael Weiss.

Numele Ferencz Szemler a atras și acesta reclamații. Înainte era strada Muncii. Oamenii nu auziseră cine e Szemler. Le-am explicat că este un scriitor brașovean și au înțeles, spunea Ștefănescu.

Strada Karl Lehmann, de lângă Dealul Melcilor, a stârnit și ea zâzanie. Lehmann a fost un mare fotograf brașovean.

Ecaterina Varga –  “Un Horia în fustă”

O stradă din spatele Magazinului Star poartă numele Ecaterina Varga. Nobila maghiară a militat pentru drepturile iobagilor români din Ardeal. A fost numită “Un Horia în fustă”. S-a născut în comuna Hălmeag, județul Brașov, la 22 august 1802. Vorbea  maghiară, germană și română.

Orfană, Ecaterina a avut o copilărie grea. S-a măritat cu un rotar, a avut doi copii și a divorțat. Mergea prin sate călare, deghizată. Era apărată de o gardă din 30 de țărani înarmați. De la împăratul Ferdinand al V-lea a obținut un act în favoarea moților. În 1847 a fost închisă în beciurile cetății Alba Iulia, unde fusese prizonier și Horia. A murit în 1858.

Văduva Hirscher și fata care a înviat

Strada Apollonia Hirsher poartă numele unei brașovence care a trăit în secolul al XVI-lea. A fost văduva unui jude și a dăruit negustorilor clădirea din Piața Sfatului (actualul Restaurant Cerbul Carpatin).

Văduva a făcut acest gest caritabil datorită unui miracol. Fiica sa înviase. Se pare că aceasta a intrat în moarte clinică și a fost înmormântată de vie.

Noaptea, groparul care a vrut să jefuiască mormântul a descoperit că fata trăiește.

Cea mai îngustă stradă

Strada Sforii este cea mai îngustă din sud-estul Europei. Numele ei ar putea fi schimbat fără cheltuieli. Nimeni nu are trecut în buletin domiciliul pe această stradă pe care nu există nici o poartă. Strada Castelului se numea înainte strada Fânarilor. Aici locuiau cei care făceau funii și sfori din cânepă. La Brașov li se spunea fânari în loc de funari. Numele i s-a schimbat, deși niciodată nu a fost un castel pe stradă.

Strada Sforii este menţionată documentar în secolul XVII, ca simplu coridor care facilita intervenţia pompierilor. Astăzi Strada Sforii este un culoar de trecere între Străzile Cerbului şi Poarta Şchei. Lăţimea Străzii Sforii variază între 111 şi 135 cm, fiind cea mai îngustă stradă a oraşului şi a Europei de Est şi a treia de pe continent, după Str. Spreuerhofstrase din Germania (50 cm) şi Str. Parliament din Anglia, (64 cm). Celebrul ghid Micheline i-a acordat Străzii Sforii o stea.

Brașoveni iluștri

Barițiu, Bârseanu, Birt, Hirsher, Baiulescu, Lemeny, toți au fost brașoveni. Numele lor au ajuns pe plăcuțele străzilor.

Andrei Bârseanu (1858 – 1922) s-a născut în Dârste, a făcut Facultatea de Filosofie la Viena și a fost un om de cultură apreciat.

Căp. Ilie Birt a fost un apărător al drepturilor românilor. A locuit în Șchei și a ridicat două troițe.

Bran-Lemeny Ioan (1811-1899) a fost jurist și politician. În timpul revoluției pașoptiste a militat pentru egalitatea în drepturi a românilor.

Medicul Gheorghe Baiulescu (1885-1935) a fost cel dintâi primar român al Brașovului, în 1916. După Unire a fost prefect.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *