- În ultimii 10 ani (perioada 2011 – 2020), viteza a provocat, în medie, un sfert din numărul total al persoanelor decedate în accidente rutiere în România și, de asemenea, 23% din numărul persoanelor rănite grav;
- 6 din 10 şoferi care au participat la sondajul desfăşurat în cadrul campaniei FII TREAZ LA VOLAN! consideră că viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale reprezintă un risc crescut pentru siguranţa rutieră. Cu toate acestea, aproape 4 şoferi din 10 recunosc că depăşesc chiar și zilnic viteza legală;
- Cele mai multe depăşiri ale limitelor de viteză au loc pe drumurile din afara localităţii, conform unui sondaj realizat în cadrul campaniei FII TREAZ LA VOLAN;
- Peste jumătate dintre şoferi au declarat că nu îşi doresc interzicerea radarelor neinscripţionate în România;
- Ediţia a VI-a a campaniei naţionale FII TREAZ LA VOLAN!, care se desfăşoară între 15 iulie – 30 septembrie 2021, atrage atenţia asupra obiceiurilor periculoase din trafic – de la neadaptarea vitezei la nesemnalizarea manevrelor sau nepăstrarea distanţei de siguranţă.
Viteza reprezintă una dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave la nivel naţional, ponderea sa în statisticile anuale de profil fiind de aproximativ 20% din total. Doar în 2020, viteza a fost principala cauză a accidentelor rutiere grave, provocând 17,3% din acestea.
În ultimii 10 ani (perioada 2011 – 2020), viteza a provocat, în medie, un sfert din numărul total al persoanelor decedate în accidente rutiere şi, de asemenea, 23% din numărul persoanelor rănite grav, mare parte dintre acestea rămânând cu sechele posttraumatice severe.
De altfel, 6 din 10 şoferi care au participat la un sondaj online desfăşurat în cadrul campaniei FII TREAZ LA VOLAN! consideră că viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale reprezintă un risc crescut pentru siguranţa rutieră. Cu toate acestea, aproximativ 4 şoferi din 10 depăşesc aproape zilnic viteza legală, în special pe drumurile din afara localităţii.
Sondajul, la care au participat aproape 4.000 de şoferi, a relevat doar unul dintre obiceiurile periculoase din trafic ale şoferilor români, obiceiuri care pot părea „mici”, dar care, de fapt, cresc semnificativ riscul unui accident rutier. Tocmai de aceea, ediţia a VI-a a campaniei naţionale de siguranţă şi prevenţie rutieră FII TREAZ LA VOLAN! aduce în prim plan tocmai aceste obiceiuri periculoase la volan, de la depăşirea vitezei legale sau neadaptarea acesteia la condiţiile de drum până la nepăstrarea distanţei în trafic, lipsa semnalizării, încadrarea incorectă şi nu numai.
Demersul „FII TREAZ LA VOLAN!” este iniţiat de APPA – Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor şi se derulează cu sprijinul Poliţiei Române, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România şi BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.
De asemenea, campania este realizată cu sprijinul Partenerilor OMNIASIG VIG, ALLIANZ-ŢIRIAC Asigurări, GENERALI România, EUROINS România, GRAWE România, GROUPAMA Asigurări, DESTINE Broker, GOTHAER Asigurări-Reasigurări, FUNK România, Renomia SRBA Insurance Boker, ASISOFT Broker, INTER Broker, ECLAIMS, AON România, MILLENIUM Insurance Broker, FABRICA de Asigurări, GARANTA Asigurări, DAW Management Broker, GLOBASIG Broker şi LION Broker.
Proiectul se desfăşoară cu sprijinul Asociaţiei motoADN şi al TĂTUC Serv Consulting.
Mesajele de informare ale campaniei sunt transmise către publicul larg şi cu sprijinul Partenerilor Media RFI România, Revista BIZ, ziuaveche.ro, ROMANIApeROŢI.ro şi AutoŞtiri.ro.
Mai multe detalii despre proiect sunt disponibile pe treazlavolan.ro, Facebook.com/treazlavolan şi Instagram.com/treazlavolan.
Rezultatele sondajului
7 şoferi români din 10 consideră că măsurile existente şi acţiunile desfăşurate, în acest moment, în România pentru reducerea accidentelor rutiere provocate de viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale nu sunt suficiente, arată sondajul desfăşurat în cadrul proiectului #treazlavolan.
Printre cele mai eficiente măsuri sunt considerate, aproape la egalitate, radarele inscripţionate (30% dintre respondenţi), respectiv radarele neinscripţionate (28%).
Întrebaţi cum ar evalua viteza excesivă/ depăşirea vitezei legale ca risc ce poate provoca un accident rutier, 61% dintre şoferii români o percep drept un risc crescut, în timp ce 28% consideră că reprezintă un risc mediu. Cu toate acestea, întrebaţi cât de des depăşesc viteza legală, aproape 9 din 10 şoferi declară că fac acest lucru cel puţin din când în când: 36% – aproape zilnic, 27% – de câteva ori pe lună, iar 23%, de câteva ori pe an.
Cei mai mulţi şoferi depăţesc, de obicei, viteza legală în afara localităţii (66%), dar 1 şofer din 4 (26%) declară că face acest lucru când are ocazia, indiferent dacă este în localitate sau în afara acesteia. Principalul „motiv” pentru depăşirea vitezei legale, ales de 40% dintre respondenţi, este faptul că „limitele de viteză sunt prea mici”.
Peste jumătate din şoferii români nu îşi doresc interzicerea radarelor neinscripţionate
Întrebaţi ce efecte consideră că ar avea interzicerea radarelor neinscripţionare asupra siguranţei rutiere în România, 4 şoferi din 10 (43%) au subliniat că acest lucru ar avea efecte negative, în timp ce 3 din 10 consideră că nu pot evalua impactul unei astfel de măsuri.
De altfel, mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj (53%) nu îşi doresc interzicerea radarelor neinscripţionate în ţara noastră.
Ce spun datele europene?
Date preluate din Raportul tematic de siguranţă rutieră privind viteza, realizat de Comisia Europeană prin intermediul Observatorului European de Siguranţa Rutieră din cadrul Directoratului General pentru Transport (în orig. European Commission (2021) Road safety thematic report – Speeding. European Road Safety Observatory. Brussels, European Commission, Directorate General for Transport) confirmă eficienţa radarelor asupra scăderii numărului de accidente.
Astfel, majoritatea studiilor confirmă că punctele de control cu radare au o influenţă pozitivă asupra reducerii numărului de accidente cauzate de viteză. Se estimează că acestea conduc la o reducere între 5% şi 69% a accidentelor. Cu toate acestea, experţii atrag atenţia că dacă verificările de viteză sunt făcute doar în anumite locuri, va scădea sentimentul şoferilor că pot fi „prinşi” – tocmai de aceea autorităţile trebuie să aibă grijă ca şoferii să fie conştienţi că trebuie să respecte limitele de viteză tot timpul, peste tot, nu doar în acele zone unde şoferii ştiu că există radare.
În ceea ce priveşte limitele de viteză, percepţia şoferilor cu privire la faptul că acestea sunt „prea mici” contrazic mai multe studii care arată relaţia directă dintre reducerea acestora şi reducerea numărului de accidente. Conform Raportului tematic de siguranţă rutieră privind viteza, 2000 de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an dacă am putea reduce cu 1 km/h viteza medie pe toate drumurile din Uniunea Europeană.
Mai mult, numeroase studii au demonstrat că, atunci când limitele de viteză sunt scăzute, viteza medie de deplasare pe drumurile respective scade, ceea ce conduce la o reducere a numărului de persoane decedate în urma accidentelor (Elvik, 2019), (IRTAD, 2018). Un exemplu este iniţiativa de succes de reducere a limitei de viteză de la 90 km/h la 80 km/h pe drumurile rurale din Franţa. O evaluare a arătat că această msură a condus la salvarea a 349 de vieţi în primele 20 de luni de la implementarea măsurii (CEREMA, 2020). În Toronto (Canada), numărul pietonilor decedaţi în urma accidentelor a scăzut cu 67% pe străzile unde limita de viteză a fost redusă de la 40 la 30 km/h (Fridman et al., 2020).
Eşantionul sondajului
La sondajul desfăşurat în cadrul campaniei FII TREAZ LA VOLAN! au participat 4029 de respondenţi, dintre care 3.935 de şoferi (98%). Circa 77% dintre ei conduc zilnic, iar 19%, de câteva ori pe săptămână. În ceea ce priveşte genul respondenţilor, 81% sunt bărbaţi şi 16% femei (3% au preferat să nu specifice), iar în ceea ce priveşte vârsta, majoritatea se încadrează în categoria 18 – 55 de ani: 33% din totalul participanţilor la sondaj au între 18 – 25 de ani, 32%, între 35 – 55 de ani şi 17%, între 26 – 34 de ani. Sondajul s-a desfăşurat online, în perioada 11 – 30 iunie 2021.
