Stimulent inserție. Ce bonus primim dacă ne întoarcem mai repede la muncă

Stimulentul de inserție se acordă persoanelor care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului și obțin venituri impozabile prin întoarcerea la locul de muncă. Acest stimulent se poate obține de oricare dintre părinții firești ai copilului, de persoanele cărora le-a fost  încredințat minorul sau de către părinții adoptivi, potrivit legalbadger.org.

Pentru a beneficia de stimulentul de inserție, persoana în cauză este necesar să fi realizat venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit, pentru o perioada de 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului sau datei adopției.

Cele 12 luni se pot constitui și din perioadele asimilate care se vor lua în calcul pentru acordarea stimulentului în cazul în care beneficiarul s-a aflat în una dintre situațiile prevăzute de art. 2 alin. (5) din OUG 111/2010, respectiv:

  • au beneficiat de indemnizație de șomaj, stabilită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condițiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective;
  •  s-au aflat în evidența agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv a municipiului București, în vederea acordării indemnizației de șomaj;
  • au beneficiat de concedii și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare;
  • au beneficiat de concedii medicale și de indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată;
  • au beneficiat de pensie de invaliditate, în condițiile legii;
  • se află în perioada de întrerupere temporară a activității, din inițiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
  • au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea copilului;
  • au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;
  • au beneficiat de concediu fără plată pentru creșterea copilului;
  • se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată și începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, așa cum este aceasta definită de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare;
  • au însoțit soțul/soția trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
  • au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentrați, mobilizați sau în prizonierat;
  • frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului “A doua șansă”, sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licență ori de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în țară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației Naționale, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
  • au calitatea de doctorand, în condițiile prevăzute de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
  • se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ preuniversitar și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
  • se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, organizat potrivit legii, și începerea învățământului universitar, cursuri de zi, în același an calendaristic;
  • se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licență sau de diplomă, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
  • se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
  • se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
  • se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învățământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master și postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în șomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
  • au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare și perfecționare profesională din inițiativa angajatorului sau la care acesta și-a dat acordul, organizate în condițiile legii;
  • se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licență organizat în prima sesiune, și începerea primului rezidențiat după absolvire.
  • au fost trimiși în misiune permanentă în străinătate.
Citeste și:  Regizorul Cristian Mihăilescu va fi premiat la Gala Premiilor „Valori Contemporane” 2025

De asemenea, beneficiarul trebuie să fie cetățean român, străin sau apatrid, să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României și să locuiască împreună cu copilul sau copiii pentru care face cererea stimulentului de inserție.

Valoare Stimulent de inserție

Valoarea stimulentului de inserție în anul 2024 se indexează conform ratei inflației, pe baza Indicatorului Social de Referință, statul încurajând revenirea la locul de muncă a persoanelor aflate în concediu de maternitate.

Potrivit OUG 111/2010, suma acordată cu titlu de stimulent se va raporta la vârsta pe care copilul o are la momentul întoarcerii părintelui la locul de muncă. Cuantumul sumei cuvenite se stabilește astfel:

  • 1500 de lei, dacă persoanele îndreptățite obțin venituri înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități. Suma se va acorda până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu nevoi speciale;
  • 650 de lei, dacă persoanele îndreptățite obțin venituri după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni sau 1 an în cazul copilului cu dizabilități.
Citeste și:  Putin spune că este pregătit pentru negocieri cu Trump despre Ucraina

De asemenea, persoanele care au beneficiat de concediul pentru creșterea copiilor și obțin venituri impozabile, se bucură de un stimulent de inserție în valoare de 650 de lei, după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani și 3 ani în cazuri speciale.

Stimulent de inserție – cât timp se acordă?

Stimulentul de inserție se acordă până când copilul împlinește vârsta de 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap. În cazuri excepționale, dreptul la stimulentul de inserție încetează începând cu ziua următoare celei în care a avut loc decesul copilului și au trecut 3 luni de la data expirării certificatului de încadrare în grad de handicap și nu a fost emis unul nou.

Citeste și:  Telescaunul Lupului, nefuncțional din cauza unor probleme tehnice

Actele necesare pentru acordarea stimulentului de inserție

Pentru a beneficia de stimulentul de inserție, persoanele interesate au obligația de a anunța angajatorul cu cel puțin 30 de zile înainte de revenirea la locul de muncă. Ulterior, angajatorul va elibera o adeverință care atestă data revenirii la locul de muncă și perioada în care părintele a fost în concediu pentru creșterea copilului. Cererea și dosarul se vor depune la primăria comunei, orașului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului București, pe raza teritorială unde solicitantul își are domiciliu.

Dosarul pentru acordarea stimulentului de inserție trebuie să conțină:

  • cerere tip pentru acordarea stimulentului de inserție;
  • actele de identitate ale părinților copilului sau persoanelor îndreptățite;
  • certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul;
  • certificatul de căsătorie (după caz);
  • dovada eliberată de către angajator din care să reiasă data de începere a activității sau contractul de muncă;
  • adeverință tip completată de angajator;
  • adeverință ANAF pentru anul nașterii copilului și pentru anul anterior nașterii copilului (pentru persoanele care au obținut venituri din activități independente);
  • extras de cont pentru persoanele care solicită plata prin transfer bancar;
  • declarația beneficiarului și a celuilalt părinte.

Cererea se va soluționa în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la agenția teritorială, prin decizie de admitere sau respingere emisă de directorul executiv. Decizia se va comunica în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii în mod direct, prin poștă sau orice alt mijloc de comunicare.

În cazul în care copilul provine din afara căsătoriei, poate fi necesară și efectuarea unei anchete sociale de către autoritatea tutelară. Cererea pentru realizarea anchetei sociale se depune la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, iar în baza rezultatelor, aceasta va emite o decizie de aprobare sau respingere.

Angajatorul are obligația de a dispune încetarea suspendării contractului individual de muncă ulterior renunțării de către angajat la concediul de creștere al copilului. Refuzul angajatorului de a-i permite celui îndreptățit întoarcerea la locul de muncă poate prezenta un abuz, iar acesta poate fi ținut răspunzător pentru prejudiciul creat astfel constând în valoarea stimulentului de inserție de care salariatul a fost privat.

Sursa, legalbadger.org

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.