Strategia naţională de vaccinare anti-COVID-19: În ce ordine vor fi vaccinați românii

Strategia naţională de vaccinare împotriva COVID-19, ce a fost elaborată de Guvernul României, a fost publicată joi în Monitorul Oficial. Documentul prezintă detalii atât despre ordinea în care vaccinul va fi administrat populaţiei, unde va avea loc vaccinarea pentru fiecare categorie de persoane, precum şi cum se va face supravegherea posibilelor reacţii adverse.

Care sunt grupurile prioritare pentru vaccinarea împotriva COVID-19


În cadrul strategiei au fost stabilite şi categoriile de persoane care urmează să fie vaccinate şi etapele în care acestea vor avea acces la vaccin.



Astfel, în etapa 1 vor fi vaccinaţi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social, indiferent că lucrează în sistemul public sau privat:

  • personalul din spitale și unități ambulatorii, respectiv personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personalul administrativ, securitate și pază și alte categorii;
  • personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Judeţean pentru Situații de Urgență, camere de gardă, compartimente de primiri urgenţe, unităţi de primiri urgenţe;
  • personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
  • personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
  • personalul din serviciile stomatologice;
  • medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
  • paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
  • personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
  • personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
  • personalul din serviciile de sănătate publică, și anume din Institutul Național de Sănătate Publică, direcțiile de sănătate publică;
  • personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
  • personalul din centrele de dializă și transfuzii;
  • personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.
  • populația la risc:
    • adulți cu vârsta peste 65 de ani;
    • persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;
  • lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:
    • personal-cheie pentru funcționarea instituțiilor statului, respectiv Parlament, Președinție, Guvern, ministere și instituții subordonate acestora;
    • personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și al autorității judecătorești;
    • personalul din sectorul economic vital:
      • procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;
      • uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
      • centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
      • unități de producție, transport și distribuție gaze;
      • unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
      • unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
      • transport de persoane și mărfuri;
      • noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
      • comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;
  • personalul din unitățile de învățământ și creșe;
  • personalul poștal și din servicii de curierat;
  • personalul cultelor religioase;
  • personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;
  • personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.
Citeste și:  Aproape 9.700 de cazuri de rujeolă confirmate de la începutul anului și până în prezent. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în Braşov, Mureș și București

În ultima etapă vor fi vaccinaţi adulţii sănătoşi şi copiii, cu specificaţia că pentru cei din urmă vaccinarea se va face în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârstă sub 18 ani.

Important! Vaccinarea se va face doar dacă pacientul îşi va da acordul, după efectuarea triajului clinic și epidemiologic prin completarea chestionarului de triaj.

Actul nu conţine referire la o dată exactă privind începerea campaniei de vaccinare, aceasta urmând să fie demarată în funcţie de momentul alocării României a unuia sau mai multor vaccinuri anti-COVID-19.

Unde se va efectua vaccinarea

Administrarea vaccinului va fi trecută în Registrul electronic naţional de vaccinare

Citeste și:  Aproape 9.700 de cazuri de rujeolă confirmate de la începutul anului și până în prezent. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în Braşov, Mureș și București

A fost elaborată şi strategia pentru supravegherea posibilelor reacţii adverse postvaccinare

Supravegherea și raportarea eventualelor reacții adverse înregistrate după vaccinare se vor face pe termen scurt, respectiv în primele 30 de zile după administrarea fiecărei doze, și pe termen lung, în funcție de recomandările EMA și ale producătorului/producătorilor.

Pentru o mai bună raportare a posibilelor reacţii adverse postvaccinare, persoanele vaccinate vor avea acces la o platformă electronică în care pot introduce personal posibilele reacţii adverse, în baza numărului de pe adeverinţa din RENV.

Raportarea reacțiilor adverse va fi obligatorie pentru orice medic care depistează un astfel de caz. Supravegherea și raportarea reacțiilor adverse suspectate după vaccinare, de către medici, se vor face ținând cont de prevederile legislative naționale, în primele 30 de zile de la luarea la cunoștință a reacției adverse, sau în conformitate cu recomandările EMA, stabilite în momentul autorizării vaccinurilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.