Peste jumătate dintre români sunt siguri că pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război, dar, în schimb, majoritatea celor intervievaţi este sceptică cu privire la capacitatea publicului de a detecta ştirile false cu privire la acest subiect, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research.
Potrivit sondajului, întrebaţi despre capacitatea personală de a identifica informaţiile false, 22,3% dintre români se declară foarte siguri că pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război. 32,2% spun că sunt mai degrabă siguri, 24,2% mai degrabă nesiguri, iar 15,6% deloc siguri. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,7%.
Sunt siguri că pot identifica informaţiile false într-o proporţie mai mare decât media: votanţii PNL şi USR, bărbaţii, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul privat.
Totodată, votanţii AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani şi cei cu educaţie primară au cea mai puţină încredere în propria capacitate de a distinge informaţiile reale de cele false.
Pe de altă parte, întrebaţi despre capacitatea populaţiei de a identifica informaţiile false, 8,3% dintre participanţii la sondaj se declară foarte siguri că oamenii, în general, pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război. 15,7% sunt mai degrabă siguri, 41,8% mai degrabă nesiguri, iar 24,9% deloc siguri. 9,2% nu ştiu sau nu răspund.
“Sunt singuri că oamenii, în general, pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război într-o proporţie mai mare decât media: votanţii PSD, bărbaţii, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural”, conform rezultatelor cercetării sociologice.
În acelaşi timp, sunt sceptici cu privire la capacitatea publicului de a detecta informaţiile false într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul public.
“Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informaţiile false decât în capacitatea celorlalţi, semn al unei puternice iluzii de control informaţional. Diferenţa dintre autoevaluare şi evaluarea populaţiei sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind ‘a celorlalţi’, nu una personală. Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societăţii, ceea ce poate reduce vigilenţa faţă de propriile vulnerabilităţi. Paradoxal, deşi majoritatea cred că ei disting adevărul de fals, aceeaşi majoritate consideră că societatea, în ansamblu, e uşor de indus în eroare”, a afirmat Remus Ştefureac, director INSCOP Research, pe marginea rezultatelor sondajului.
Datele sondajului au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.
Prealuare / TVR INFO
