În inima Transilvaniei, una dintre cele mai prestigioase instituții care au vegheat timp de decenii la desăvârșirea artei dramatice românești traversează o criză fără precedent. Sub mandatul interimar al lui Coșuleț, Jan-Florin instituit în martie 2025, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov a devenit paradoxal scenă a propriei tragedii: aceea a degradării sistematice a valorilor care l-au consacrat, se arată într-un comunicat transmis de Sindicatul Independent al Salariaților din Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov.
Potrivit Sindicatului Independent al Salariaților din Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov: Coșuleț Jan-Florin transformă scena teatrului într-un propriul său decor de autopromovare, regizând spectacole în care își rezervă rolul principal, indiferent de context sau relevanță artistică. Repertoriul instituției este forțat să graviteze în jurul propriilor sale creații, împinse în față cu o insistență care sfidează orice criteriu estetic, profesional sau instituțional. Teatrul, în loc să fie spațiu de pluralitate artistică, devine vehiculul personal al unui ego regizoral hipertrofiat.
Vă prezentăm continuarea comunicatului de presă:
Reorganizarea ca pretext pentru dezmembrarea identității instituționale
Dincolo de cifre și organigrame, aceste măsuri dezvăluie o strategie mai profundă: înlocuirea competenței cu docilitatea, a experiențelor cu loialitatea personală. Surse din interiorul instituției vorbesc despre o reorganizare grăbită și netransparentă, fără consultare reală cu personalul și sindicatul. Ceea ce conducerea actuală numește eufemistic „modernizare administrativă” ascunde, în realitate, o succesiune de măsuri opace și juridic contestabile. Potrivit sesizării oficiale transmise Consiliului Local Brașov de către Sindicatul Independent al Salariaților, reorganizarea aprobată prin Hotărârea nr. 771/26.09.2025 a fost edificată în absența oricărei consultări sindicale sau cu personalul – violare gravă a Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019)
In fața acestor abuzuri, solicităm public:
- Anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 771/26.09.2025, care stă la baza unei reorganizări ilegale și abuzive;
- Demisia de urgență a lui Coșuleț Jan-Florin, a cărui conduită managerială a compromis grav prestigiul, echilibrul și misiunea culturală a Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov.
Această instituție nu este un laborator de experimente personale și nici o rampă de lansare pentru ambiții individuale. Este un bun public, o emblemă a orașului Brașov și un spațiu care trebuie redat cât mai curând comunității artistice și publicului său.
Reorganizare opacă și degradare profesională: când demnitatea devine negociabilă.
Sub pretextul „modernizării administrative”, conducerea interimară a Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov a orchestrat o reconfigurare brutală a organigramei, în care vechimea, competența și demnitatea profesională au fost tratate ca balast. Măsurile adoptate nu doar că au ignorat orice formă de consultare, ci au generat umilințe instituționale greu de justificat într-un stat de drept:
- Modificarea organigramei, care a dus la pierderea posturilor pentru mai mulți angajați cu vechime, considerați loiali și dedicați teatrului care asigurau coloana vertebrală a activității culturale: merceolog, pompieri, regizor artistic, șef ateliere producție, referent organizare spectacole.
- Desființarea unui post unic și specializat, înlocuită prin batjocură administrativă. Postul de merceolog este, prin definiție, o funcție unică și specializată în structura unui teatru public, cu atribuții esențiale în gestionarea resurselor materiale și în susținerea logistică a producției artistice. În lipsa existenței mai multor posturi similare, nu poate fi invocată nicio justificare rezonabilă pentru reducerea sau eliminarea sa. Cu toate acestea, în cadrul Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov, postul de merceolog a fost desființat fără echivalare, fără alternativă profesională și fără justificare formală. Titulara acestui post, o profesionistă cu experiență și competență recunoscută, aleasă recent în funcția de președinte al sindicatului în ultima ședință statutară, nu a primit nicio propunere de redistribuire, nicio ofertă de reîncadrare și nicio explicație oficială privind eliminarea funcției. La întrebarea legitimă „Cine se va ocupa în locul meu?”, răspunsul oferit de conducere a fost o onomatopee jenantă, lipsită de orice conținut profesional, reflectând disprețul față de competență, față de funcția în sine și față de persoana care o exercita. Această reacție nu doar că subminează grav climatul instituțional, ci indică o voință arbitrară de umilire și marginalizare, cu potențiale consecințe juridice privind abuzul de funcție, hărțuirea morală și discriminarea profesională. Eliminarea unui post unic, fără justificare și fără respectarea principiilor de echitate, este cu atât mai gravă cu cât vizează o angajată aflată într-o poziție de reprezentare sindicală, ceea ce poate constitui un act de intimidare și de obstrucționare a activității sindicale, contrar prevederilor legale în vigoare.
- Desființarea formației de pompieri: abandonul instituțional al protecției continue! Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov a renunțat, prin decizie administrativă, la singura structură internă care asigura protecția permanentă a clădirii – formația de pompieri activă 24 de ore din 24. Acești profesioniști garantau nu doar siguranța scenelor, ci și intervenția imediată în caz de incendiu, inclusiv în timpul spectacolelor cu public în sală, când riscurile sunt maxime. În loc să consolideze această funcție vitală, conducerea interimară a ales să desființeze complet formația, redistribuind personalul ca portari, fără justificare, fără respect. Mai grav, în timp ce toate instituțiile de spectacole din România includ în organigrama lor posturi de pompier, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov funcționează fără autorizație ISU, încălcând flagrant normele de securitate la incendiu. Această decizie expune nu doar viețile oamenilor, ci și patrimoniul inestimabil al instituției: clădirea, bunurile mobile și imobile, instalațiile electrice, centrala termică, sistemele de ventilație și climatizare – toate vulnerabile în lipsa unei structuri de intervenție rapidă. Nu este doar o eroare managerială. Este o neglijență instituțională gravă, cu potențial juridic și penal. Siguranța nu este negociabilă. Este o obligație legală, morală și profesională.
- Șeful atelierelor de producție, a fost retrogradat la referent PSI, o funcție inferioară, o degradare mascată sub hârtii oficiale.
- Postul de regizor artistic, definit prin fișa postului ca având atribuții directe în montarea spectacolelor și în realizarea esteticii repertoriale, a fost transformat într-o funcție de conducere – director artistic – fără justificare profesională sau administrativă, în condițiile în care organigrama instituției include deja un post de director economic. Astfel, pentru o structură de dimensiuni reduse, s-a ajuns la existența simultană a trei funcții de conducere, fără o fundamentare operațională sau bugetară transparentă. Această modificare a fost urmată de eliminarea completă a postului de regizor artistic, fără echivalare, fără alternativă profesională oferită titularului și fără vreo explicație formală. Persoana care ocupa acest post – cu o experiență artistică semnificativă și un rol esențial în definirea identității estetice a teatrului – a fost îndepărtată din instituție printr-o decizie administrativă lipsită de transparență, fără consultare, fără notificare prealabilă și fără respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și echitate. Această practică ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea normelor de dreptul muncii, la legalitatea reorganizării interne și la protejarea drepturilor profesionale ale angajaților din sectorul cultural.
- Funcția de referent organizare spectacole, post unic în cadrul Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov, nu mai figurează în noua structură organizatorică a instituției. Această funcție, deși ignorată în noua organigramă, este vitală pentru logistica artistică și pentru realizarea concretă a misiunii culturale a teatrului. Referentul de organizare spectacole contribuie direct la creșterea numărului de spectatori, facilitează accesul publicului la reprezentații și susține vizibilitatea repertoriului, în condițiile în care instituția nu beneficiază de venituri proprii și depinde de atragerea publicului pentru a-și justifica existența și relevanța. Eliminarea acestui post unic, fără echivalare și fără consultare, indică o lipsă gravă de înțelegere a mecanismelor de funcționare ale unei instituții de spectacol și ridică semne de întrebare privind legalitatea și oportunitatea reorganizării.
- Înființarea de posturi redundante și necorelate cu nevoile reale ale instituției. În cadrul Teatrului „Sică Alexandrescu” Brașov, managerul interimar Jan-Florin Coșuleț a inițiat înființarea unor posturi noi, fără justificare artistică, logistică sau administrativă, și fără corelare cu nevoile reale ale instituției. Printre acestea se numără: Postul de artist plastic, o funcție fără legătură directă cu activitatea unui teatru de repertoriu. Instituția nu este galerie de artă, iar atribuțiile acestui post nu se regăsesc în logica funcțională a producției de spectacole. Postul de referent PR – promovare online, care dublează atribuțiile deja existente ale postului de referent marketing, generând suprapuneri nejustificate și confuzie instituțională. Postul de referent proiecte culturale, care se suprapune cu funcția de referent literar, în condițiile în care teatrul are deja și un post de secretar literar activ. Această redundanță structurală nu este susținută de volumul de activitate sau de complexitatea repertorială. Două posturi noi de actor, în condițiile în care există deja actori angajați care nu sunt distribuiți în spectacole, iar în ultimele producții teatrale au fost aduși numeroși colaboratori externi. Spre exemplu, în ultima distribuție figurează 6 colaboratori actori, iar în proiectul aflat în pregătire sunt anunțați 5 colaboratori, în timp ce personalul artistic angajat rămâne nevalorificat. Această politică de înființare de posturi noi, în paralel cu eliminarea unor funcții unice și specializate, indică o lipsă gravă de coerență managerială, o ignorare a principiilor de eficiență instituțională și o posibilă deturnare a resurselor publice în direcții nejustificate. În lipsa unei fundamentări transparente, aceste măsuri pot fi interpretate ca forme de favoritism, dispreț față de personalul existent și afectare directă a funcționării teatrului ca instituție de spectacol.
Această „reformă” nu este o simplă reorganizare. Este o demantelare a coloanei vertebrale a teatrului, o epurare tăcută a celor care au construit, susținut și apărat identitatea culturală a Brașovului. În locul competenței, se instalează obediența. În locul dialogului, tăcerea impusă.
Dincolo de cifre și organigrame, aceste măsuri dezvăluie o strategie mai profundă: înlocuirea competenței cu docilitatea, a experiențelor cu loialitatea personală. Surse din interiorul instituției vorbesc despre o reorganizare grăbită și netransparentă, fără consultare reală cu personalul și sindicatul. „Au fost oameni care au muncit o viață pentru acest teatru și s-au trezit peste noapte fără loc de muncă. Atmosfera este una apăsătoare, de nesiguranță”, a declarat un actor sub protecția anonimatului.
Stil managerial autoritar și comunicare deficitară
Angajații reclamă un stil de conducere autoritar, orientat spre control și impunere, nu spre colaborare și dezvoltare artistică. Comunicarea între conducere și personal s-a degradat vizibil, iar climatul intern este descris ca fiind tensionat și instabil.
Declarații publice în disonanță cu realitatea
Într-un interviu acordat publicației Zile și Nopți pe 13 iunie 2025, Coșuleț Jan-Florin afirma:
„Eu nu vreau să schimb nimic. Teatrul din Brașov are totul.”
Această declarație a fost percepută ca o negare a problemelor semnalate public, în ciuda protestelor și sesizărilor sindicale. Paradoxal, conducerea teatrului susține că modificările fac parte dintr-un „proces de modernizare administrativă”.
Reacțiile din comunitate și apeluri la responsabilitate de la mai mulți artiști și spectatori brașoveni care consideră că teatrul riscă să-și piardă identitatea și sufletul prin astfel de măsuri. Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov este un simbol al Brașovului. Aici s-au format generații de actori și s-au scris pagini importante din cultura noastră locală. Nu putem reduce totul la cifre și organigrame”, afirmă un colaborator al instituției.
În concluzie lipsa unei viziuni culturale coerente și a unei conduceri transparente, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov traversează una dintre cele mai delicate perioade din istoria sa recentă. Publicul brașovean așteaptă răspunsuri și speră ca teatrul să redevină un loc al artei, nu al conflictelor și al instabilității.
