Traficul de Persoane: o activitate de milioane, cu milioane de victime, care nu poate fi controlată fără implicarea actorilor comunitari

Cazurile recente de recrutare prin metoda Loverboy cu scopul exploatării online au atras vizibilitate sporită în media precum și atenția opiniei publice asupra mecanismelor din spatele traficului de persoane.

Marți, 31 ianuarie, Guvernul a aprobat Mecanismul național de identificare și referire (MNIR), mecanism la revizuirea căruia a fost implicată și Asociația eLiberare, membră a Platformei ProTECT.

Mecanismul național de identificare și referire este un cadru formal de cooperare, în baza căruia instituțiile și organizațiile implicate în lupta împotriva traficului de persoane îndeplinesc atribuțiile statuate pentru protejarea și promovarea drepturilor victimelor acestui fenomen, în vederea îmbunătățirii capacității de identificare a victimelor și de asigurare a protecției și asistenței acestora, indiferent de persoana, instituția sau organizația cu care aceasta intră în contact pentru prima dată.

Noul MNIR face distincția între victimă potențială, victimă prezumată și victimă identificată, identificarea victimei traficului de persoane ținând cont atât de perspectiva legală, cât și de perspectiva victimologică. MNIR promovează identificarea imediată a victimelor traficului de persoane, ceea ce le permite un acces mai facil la servicii de protecție și asistență specializate.

Dat fiind faptul că multiple articole sau opinii exprimate în ultima lună perpetuează clișee legate de portretizarea victimelor, dorim astăzi să venim în sprijinul celor care documentează fenomenul cu concluziile intermediare ale studiului „Traficul de Persoane – perspective ale supraviețuitorilor asupra actorilor comunitari” efectuat de Centrul pentru Studiul Democrației, în cadrul proiectului #ProActiv și-a propus să găsească cât mai multe răspunsuri utile în frânarea fenomenului.

Citeste și:  Cinematograful Popular din Brașov: Renovare finalizată, dar așteaptă redeschiderea din motive birocratice

Deși prelucrarea concluziilor este încă în desfășurare, supraviețuitorii consideră că un rol activ l-ar fi putut avea:

  • autoritățile locale însărcinate cu protecția socială, princunoașterea și sprijinirea nediscriminatorie a familiilor defavorizate, familii a căror „nevoie de a-și face un rost pe lume” le face vulnerabile față de traficul de persoane.
  • forțele de ordine și sistemul de justiție, printr-o mai bună înțelegere a fenomenului, dar și prin reducerea frecvenței situațiilor în care reprezentanții acestora sunt implicați direct în activități infracționale.

De menționat că durata procesului de investigare, strict legată de proceduri, resurse și cadru legislativ, afectează direct deschiderea și încrederea victimelor în forțele de ordine, acestea asociind efectele cu interfața și sistemul.

  • sistemul sanitar, prin identificarea semnelor și respectarea protocolului de consult fără supraveghetori.
  • sistemul educațional, prin eliminarea etichetelor puse copiilor care provin din categorii defavorizate („avem atâtea fete amărâte pe care se pune o etichetă în școală, care doare”) și implementarea și aplicarea politicilor anti bullying, prevenind astfel vulnerabilitatea la traficul de persoane.
  • vulnerabilitatea copiilor aflați în plasament sau altă formă de ocrotire, printr-o mai bună capacitate de control a situațiilor în care exploatatorii provin chiar din rândul persoanelor desemnate să protejeze copiii aflați în sistem.
  • familia, printr-o mai atentă analiză a cauzelor schimbărilor de comportament. Reacția familiei este dependentă de existența unor mecanisme funcționale de protecție, deoarece uneori și familia, la rândul său, este victima amenințărilor sau a șantajului.
  • cetățenii, prin creșterea înțelegerii la nivelul publicului larg, dar și implementarea unor procese facile, cunoscute, funcționale, menite să susțină implicarea.
Citeste și:  Caravana Shakespeare sosește la Brașov și aduce, în premieră, „Operele complete ale lui Shakespeare”

Reamintim că proiectul #ProActiv s-a desfășurat timp de 20 de luni și, pe lângă acest studiu, au mai avut loc următoarele etape:

  • Inaugurarea unui Centru de Informare și Asistență în detectarea și notificarea de cazuri de victime ale traficului de persoane. În cadrul centrului au fost preluate până în prezent 500 de solicitări de asistență, au fost oferite 100 de ore de consiliere și au fost trimise 38 de notificări.
  • Realizarea unei campanii de advocacy pentru introducerea unui nou Mecanism Național de Identificare și Referire a Victimelor Traficului de Persoane care să includă identificarea proactivă, mecanism adoptat prin HG in 31 ianuarie.
  • Lansarea unei campanii naționale complexe de educație, informare și conștientizare pe tema traficului de persoane, din perspectiva drepturilor omului, care s-a desfășurat pe multiple canale online și offline și care a atins câteva milioane de persoane, dintre care 2.8 milioane de vizualizări pe canalele de conținut video folosite preponderent de adolescenți.
  • Traininguri pentru 680 de specialiști privind lucrul cu victimele abuzurilor și victimele traficului de persoane, perspectivele procedurale centrate pe victimele de trafic și detectarea și notificare cazurilor de trafic.

Proiectul „ProActiv: Detectarea și notificarea cazurilor de trafic de persoane în comunitate” este derulat de Asociația eLiberare în parteneriat cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și Asociația Centrul pentru Studiul Democrației, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să crească nivelul de informare și conștientizare în rândul populației din România cu privire la victimele traficului de persoane și să dezvolte capacitatea de detectare și notificare a celor mai relevanți actori din comunitate (asistenți sociali, personal medical și polițiști).

Citeste și:  Cum arată vacanța de Paște după intrarea în spațiul Schengen: Luna mai vine cu schimbări în preferințele de călătorie ale românilor

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și de a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.