Ziua de 4 martie a devenit marcantă începând cu 1977, zi care a rămas în memoria multor oameni. 48 de ani au trecut de la marele #cutremur (magnitudine 7,4 Mw; 94 km adâncime) care a zguduit întreaga țară și regiunile învecinate, producând cele mai mari pierderi din istoria României.
Pentru a marca acestă zi, 𝑰𝑵𝑪𝑫𝑭𝑷 𝒂 𝒐𝒓𝒈𝒂𝒏𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒑𝒆 2 𝒎𝒂𝒓𝒕𝒊𝒆 𝑻𝒖𝒓𝒖𝒍 𝒈𝒉𝒊𝒅𝒂𝒕 „𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒔̦𝒊 𝑪𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆𝒍𝒆”, un eveniment care a rememorat tragedia din 1977. În ciuda condițiilor meteorologice mai puțin favorabile, peste 50 de participanți au avut ocazia să afle poveștile clădirilor prăbușite și ale celor vulnerabile seismic, marcate cu bulina roșie. Ghizi au fost colegul nostru Dragoș Toma-Dănilă, alături de Cristi Radu, membru în Rezistența Urbană, Ing. Ioana Tomescu din partea Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) și reprezentanți din partea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Cu această ocazie, INCDFP lansează un nou produs cartografic: 𝑯𝒂𝒓𝒕𝒂 𝒄𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒔̦𝒊 𝒊̂𝒎𝒑𝒓𝒆𝒋𝒖𝒓𝒊𝒎𝒊, 𝒊̂𝒏 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒂 𝟏𝟒𝟎𝟎 – 𝟐𝟎𝟐𝟒. Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic sau principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Ea poate fi accesată și descărcată de pe site-ul INCDFP de aici (link la centru resurse infp.ro) și se adresează unui public variat. INCDFP o va distribui în instituții publice Ne puteți ajuta și voi în acest demers: să o printați și să o distribuiți!
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
763 de unități industriale au fost afectate,
11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
6 clădiri ale universităților , 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
23 de județe au fost grav afectate.
Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020.
Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major.
Pentru a fi mai #pregatitlacutremur, vă recomandăm următoarele resurse educaționale:
Expoziția Mobilă despre Cutremure (MOBEE): https://mobee.infp.ro
Rețeaua Seismică Educațională din România (ROEDUSEIS): http://www.roeduseis.ro
Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență „#Fii pregătit” a DSU: https://fiipregatit.ro/
Turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele”: https://tinyurl.com/bucurestii-si-cutremurele.
Harta interactivă „Riscul seismic al Bucureștiului”: https://tinyurl.com/riscseismicbucuresti
Canalul de YouTube al INCDFP, unde pot fi găsite documentarele „Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977”, precum și răspunsuri video la întrebări frecvente despre cutremure: www.youtube.com/@INFP_NIEP ,
Arhiva foto a efectelor cutremurelor din România: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums
