500 de ani de la ,,Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” către Judele Brașovului, Hans Benkner, cel mai vechi document scris în limba română

Miercuri, 30 iunie, primarul Brașovului Allen Coliban a primit vizita Elenei Lasconi, primarul municipiului Câmpulung, și a viceprimarului acestei localități, Nicolae Zaharia. Scopul acestei vizite a fost acela de a marca cei 500 de ani de la primul document cunoscut, scris în limba română, ,,Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” către Judele Brașovului, Hanăș  Bengner (Hans Benkner), document care datează din 29-30 iunie 1521.

Pentru a marca acest moment important în istoria limbii și a poporului român, dar și a legăturii dintre cele două municipii, elevii de la mai multe școli din cele două localități și-au scris câte o scrisoare, cele mai bune 16 lucrări, 8 din fiecare localitate, au fost premiate în cadrul unui eveniment dedicat acestei aniversări„, desfășurat la Câmpulung, în 29 iunie.

Astăzi, pe lângă vizita la Arhivele Naționale din Brașov, unde cei doi primari au avut ocazia să vadă originalul scrisorii, edilii celor două localități și-au transmis, în mod simbolic, câte o epistolă.

,,Am vrut să marcăm acest eveniment în primul rând pentru a transmite românilor mesajul că doar prin unitate, solidaritate și iubire putem construi. Ura și dezbinarea nu au consistență, nu faci altceva decât să arunci cu energie negativă în celălalt, în tot ceea ce ne înconjoară, și cred că putem construi doar dacă suntem uniți și solidari. Din păcate, nu am simțit de foarte multe ori că suntem uniți. Suntem o societate dezbinată, pentru că nimeni nu și-a dorit să fim uniți, nimeni nu și-a propus asta, pentru că o societate unită poate să însemne și un pericol pentru vechea clasă politică, în mod special. Și, atunci, cred că e foarte important să nu uităm asta, pentru că nu ne mai permitem să pierdem românii, avem deja o altă Românie dincolo de granițele țării și cred că e foarte important să păstrăm ce avem și anume această comoară în limba română. Să ne bucurăm că suntem astăzi aici, că putem să comunicăm în limba română, că putem să iubim în limba română, că putem să visăm în limba română. Știți că am întrebat foarte mulți prieteni, care sunt plecați de câțiva ani în străinătate, în ce limbă visezi? Și cineva mi-a spus că deja a început să viseze în engleză. Și mă doare sufletul, nu aș vrea să ajung într o zi să visez în altă limbă. Ăsta este și motivul pentru care am făcut primii pași în politică. Am zis Doamne nu vreau să îmi părăsesc țara și să ajung să visez în altă limbă”, a declarat Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung.

Citeste și:  Johann Strauss Ensemble cântă la Braşov pe 12 decembrie! Mesajul emoționant transmis înainte de votul privind aderarea României la Schengen 

După ce a primit din partea Elenei Lasconi epistola adresată de aceasta, în calitate de primar, Allen Coliban i-a răspuns acesteia, tot printr-o scrisoare, în care a vorbit despre cât de important este acest document pentru istoria limbii române, având în vedere că, deși este scris  cu caractere slavone, cea mai mare parte a cuvintelor sunt identice sau asemănătoare cu cele utilizate astăzi.

,,În mesajul, simbolic, pe care l-am transmis cu acest prilej am făcut referire la cum ar vedea Neacșu astăzi în limba română și România. Cred că este important să ne dăm seama că limba română de acum, limba vorbită, limba actuală, este foarte asemănătoare cu cursivitatea și melodicitatea limbii folosite în scrisoarea lui Neacșu, lucru pe care nu îl putem spune despre foarte multe limbi străine, care au evoluat și care au nevoie de translatori pentru a traduce mesajul din vechime. Iată că româna vorbită în secolul XVI este una pe care o putem înțelege, fără a avea nevoie de ajutor. Am vorbit despre pace, am vorbit despre faptul că literatura română și-a câștigat locul în universalitate, am vorbit despre faptul că probabil jupân Neacșu ar fi mândru să vadă că scrisoarea lui este studiată de către elevii români în școală, alături de marile texte ale literaturii române, și am vorbit și despre rolul nostru și poziția noastră respectată ca țară membră a Uniunii Europene. Cred că sunt toate elementele de mândrie și elemente care ne bucură în acest moment de celebrare și cred, totodată, că este misiunea noastră, a tuturor celor care reprezentăm într-un fel sau altul comunități de români, să transmitem această misiune mai departe, să păstrăm limba română, să o cinstim, să o prețuim”, a precizat primarul Allen Coliban.

Citeste și:  Scrisorile copiilor de la sate care îl aşteaptă pe Moş Crăciun anul acesta vor fi citite în direct la Magic FM

Prezent la ceremonie, viceprimarul din Câmpulung, Nicolae Zaharia, istoric de profesie, a făcut o trecere în revistă a legăturilor strânse dintre cele două comunități.

,,În primul rând originea acestei colaborări este foarte veche. Dacă ne gândim încă de la momentul 1368, de la Vladislav Vlaicu, vedem acolo niște privilegii pe care domnitorul Țării Românești le acorda negustorilor brașoveni. Totodată, în documentele vremii sunt menționate colaborările dintre negustori din Câmpulung și negustori din Brașov. Așadar, latura comercială este foarte bine cunoscută. Observăm această legătură și în conținutul scrisorii lui Neacșu. Mă surprinde acest context politic din Sud-Estul Europei, dar, evident, dincolo de funcția pe care o avea Neacșu din Câmpulung,  totuși el a fost cunoscut brașovenilor mai mult ca un negustor și ca om de bază al Câmpulungului”, a explicat viceprimarul Nicolae Zaharia.

Citeste și:  Ce au căutat românii pe Google în 2022? Florin Salam l-a "detronat" pe Putin în topul căutărilor

Despre „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung“

„Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung“ este cel mai vechi document cunoscut, scris în limba română cu caractere chirilice, datând cel mai probabil din 29-30 iunie 1521. Documentul a fost găsit de arhivarul Friedrich Wilhelm Stenner, în 1894, în arhivele orașului Braşov, fiind ulterior redescoperit și valorificat de către marele istoric Nicolae Iorga.

Acest text marchează trecerea de la limba slavonă, considerată sacră și folosită anterior în redactarea documentelor cu caracter oficial sau bisericesc, la limba română.

Scrisoarea lui Neacșu are un caracter informal, oral, incluzând numeroase elemente de origine slavonă. Introducerea și încheierea constau în formulări slavone specifice vremii, existând și sintagme precum ”I pak” la începutul propozițiilor, însemnând ”și iarăși/din nou”, evidențiind caracterul compozit al limbii folosite în epocă, nefiind riguros structurată gramatical și deosebindu-se considerabil de româna modernă.

Totuși, elementul profund latin al limbii folosite de Neacșu ne oferă suficientă claritate asupra textului. Conform lingviștilor, fondul latin reprezintă 92,31% din text, iar din cele 112 unităţi ale acestuia, 67 de cuvinte de origine latină pot fi regăsite în alte 7 limbi neolatine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.