Adrian Năstase, despre impredictibilitatea lumii post-Trump și despre valorile americane

Într-un interviu exclusiv acordat jurnalistului Andrei Stoian, fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase, a discutat despre turbulențele globale din era Trump 2.0 și despre schimbările geopolitice din ultimele decenii. Năstase a abordat subiecte sensibile, cum ar fi revizionismul teritorial și impactul intereselor economice asupra valorilor promovate de marile puteri, în special în relațiile dintre Statele Unite și Arabia Saudită. De asemenea, fostul premier român a criticat dublul standard în promovarea drepturilor omului și a statului de drept, evidențiind contradicțiile din politica internațională.

Iată interviul:

Andrei Stoian
Bun găsit prieteni la o ediție specială. Invitatul meu de astăzi, domnul profesor universitar doctor Adrian Năstase, prim-ministru al României în perioada 2000-2004. Bună ziua și mulțumesc că ați acceptat invitația mea. Trăim așa într-o lume plină de turbulență, ca să nu zic o lume schizoidă de la preluarea mandatului de către Donald Trump, Trump 2.0. Mulți analiști spun că trăim într-o lume impredictibilă. Nu știm încotro ne îndreptăm, mai ales noi, cei din Europa și cei din România suntem bulversați, unii panicați. Cum ar trebui să privim toate lucrurile de când Donald Trump s-a întors la Casa Albă?

Adrian Năstase
Cred că ar trebui să ne uităm cu foarte multă îngrijorare la ceea ce se întâmplă. Și peste Atlantic, dar și aici în zona noastră. In Europa, în vecinătatea estică, în Asia, peste tot sunt probleme. Sunt țări care încearcă să-și redefinească statutul, teritoriul. Să încerce să revadă unele dintre formulele imperiale din trecut. Și aș spune că trăim într-o perioadă a revizionismului teritorial. În forme diverse. Spre exemplu, chestiunea Groenlandei, care sigur poate să aibă o anumită semnificație strategică interesantă pentru americani, dar felul în care e pusă problema, într-un teritoriu care este legat totuși de Danemarca și care are o istorie de 300 de ani a legăturilor cu Danemarca… Sigur e vorba de o insulă foarte mare cu doar vreo 50-60.000 de locuitori, dar practic, americanii oferindu-le acum tot felul de „ingrediente”, încearcă să-i determine ca, după anunțarea unei eventuale independențe, să accepte un statut apropiat de SUA.

Andrei Stoian
Cumva au mai încercat și alți președinți americani?

Adrian Năstase
Da, eu aș sugera, dacă aș fi la conducere României, aș spune americanilor să încerce să obțină, de exemplu, si Insula Șerpilor, pentru a controla Marea Neagră. In cadrul negocierilor cu ucrainenii, să solicite și zona asta care ar avea o importanță strategică pentru Marea Neagră. Lăsând gluma la o parte, mă uit, cum spuneam, cu îngrijorare. De ce? Pentru că mi se pare absolut incredibil să ascultăm din partea liderilor actuali americani discursuri despre valori care, in realitate, ascunt interese foarte concrete.

Andrei Stoian
Și unde sunt acele valori euro-atlantice, pe care tot le clamam în diverse discursuri?

Adrian Năstase
Vorbeam mai devreme despre Riad și despre Arabia Saudită. Cea mai bună analiză pe care putem să o facem în legătură cu valorile americane se leagă chiar de Arabia Saudită, de felul în care, în mandatul anterior al lui Trump, s-a pus problema „valorilor” in legătură cu asasinarea lui Khashoggi, un jurnalist din Arabia Saudită care s-a dus la consulatul Arabiei Saudite din Turcia și a fost făcut bucăți acolo de o echipă care nu îl simpatiza foarte tare.
Cei de la serviciile de Intelligence din Statele Unite au spus foarte clar. pe baza unor înregistrări pe care le făcuseră cei din serviciile secrete din Turcia – înregistrări sonore cu ultimile clipe ale lui Khashoggi în consulat – comanda a venit de la nivelul cel mai de sus, de la saudiți. Reacția americană, bazată pe „valori” a fost atunci foarte rapidă, au intrerupt relațiile cu Arabia Saudită. După putin timp, echipa presedintelui Trump a descoperit că americanii aveau de derulat un contract de armament de 450 de miliarde de dolari cu Arabia Saudită.Iar președintele Trump a spus „Nu-i niciun fel de problemă, continuăm relația pentru că altfel ar însemna ca rușii să ia contractul ăsta de 450 de miliarde”.

Andrei Stoian
Valorile s-au transformat în valoare.

Adrian Năstase
Exact și acum discută in aceiasi termeni noua echipă Trump și Arabia Saudită. Pachetul este insă de 1000 de miliarde de dolari echipament militar din Statele Unite pentru Arabia Saudită. Deci e vorba tot despre valori!

Andrei Stoian
Cum dispar valorile? Acestea mă refer pe scena internațională, bănuiesc că nu e un caz singular în istorie. Dacă ne uităm până la urmă și Nixon, in dialogul pe care l-a avut cu Mao, la un moment dat.

Adrian Năstase
Foarte practic. În anumite situații, marile puteri hegemonice folosesc un fel de interfață axiologică sau să spun mai direct un fel de mantră, un set de valori. Pentru a „fezanda” diferite țări, diferite guverne, drepturile omului au reprezentat după încheierea Războiului Rece o astfel de mantră pentru țările din Europa de răsărit. Povestea asta se numea condiționalitate democratică. Și sistemul era foarte clar. Se făceau presiuni din afară asupra țărilor din Europa de Răsărit, se spunea, mai intâi, „ați făcut progrese, dar mai e încă mult de făcut”. Si se urmăreau, pe fundal, obiective economice si politice concrete.În general, temele erau legate de drepturile omului, de problematica minorităților, de statul de drept, de justiție. Ulterior, am văzut, spre exemplu, în Statele Unite, în materie de justiție, în condițiile în care la noi se spunea că grațierile nu pot fi date în niciun fel și niciodată, am văzut că grațierile pot fi date și pentru viitor și pentru membrii familiilor pentru cei de la putere. Pentru mine este cumva dureros să văd lucrurile astea pentru că uneori am luat în serios unele dintre aceste mesaje și mi-am dat seama acum de naivitatea pe care am dovedit-o în condițiile unor dialoguri care însemnau în realitate zone cinice legate de interese diverse. Luați ca exemplu, si cazul lui Barroso, fostul presedinte al Comisiei Europene. si care practic era „dirigintele” nostru de la Bruxelles. Ne explica cu statul de drept, cu justiția, cu corupția. Și care, în momentul în care a plecat de la Bruxelles, s-a dus la vicepreședinte la Banca americană Goldman Sachs. A și a fost anchetat pentru conflict de interese…

Întreg interviul aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-robot
FriendlyCaptcha ⇗

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.