Postul Sfintelor Paști (Postul Mare) precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătorit în acest an la 12 aprilie. Este cea mai lungă și mai aspră perioadă de postire din calendarul ortodox, dedicată pocăinței și pregătirii sufletești pentru Paște.
În cadrul Postului Mare sunt cinci duminici speciale: Duminica Ortodoxiei (1 martie), Duminica Sfântului Grigorie Palama (8 martie), Duminica Sfintei Cruci (15 martie), Duminica Sfântului Ioan Scărarul (22 martie) și Duminica Sfintei Maria Egipteanca (29 martie).
De-a lungul perioadei Triodului există și zile aliturgice, în care nu se oficiază Sfânta Liturghie: miercuri și vineri din Săptămâna Brânzei, luni și marți din prima săptămână a Postului Paștelui și în Vinerea Mare.
În primele patru zile ale postului se citește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un amplu imn liturgic al pocăinței, reluat integral în joia săptămânii a cincea. Un alt element specific acestei perioade este Liturghia Darurilor înainte sfințite, atribuită Sfântului Grigorie Dialogul, oficiată numai în timpul Postului Mare.
Ultima săptămână, Săptămâna Mare, este dedicată rememorării pătimirilor Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim până la răstignire și punerea în mormânt.
Postul Paștelui durează șase săptămâni, adică 40 de zile, amintind de postul ținut de Iisus Hristos după Botezul în Iordan. Potrivit tradiției Bisericii, în primele două zile ale primei săptămâni se recomandă post complet sau ajunare până seara. În majoritatea zilelor din Săptămâna Pătimirilor se respectă aceeași rânduială. În restul postului, în special în mănăstiri, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă la pește.
