Zilele lucrate de acasă au fost asociate cu aproximativ 44 de minute în plus de sedentarism și aproape o oră mai puțină activitate fizică, într-o cercetare realizată pe angajați cu program hibrid. Diferențele au fost observate la aceleași persoane, în funcție de locul din care lucrau, potrivit studiului publicat în International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity.
Cercetarea, semnată de Kristin Suorsa și colegii săi, a urmărit felul în care se redistribuie timpul unei zile între repaus, sedentarism și activități de diferite intensități. Rezultatele indică o schimbare care depășește orele petrecute în fața calculatorului: diferențe au apărut și în afara programului de lucru.
Aceiași angajați, monitorizați acasă și la birou
Analiza a inclus 97 de angajați recrutați din mediul universitar din Turku, Finlanda. Vârsta medie a participanților era de 42 de ani, iar 84% erau femei.
Aceștia au fost monitorizați aproximativ o săptămână cu senzori fixați pe coapsă, care înregistrau poziția corpului și mișcarea. Separat, participanții au completat jurnale cu orele de lucru, locul din care munceau și orele de culcare și trezire.
Cercetătorii au comparat zilele de telemuncă și cele de birou ale fiecărui participant. Astfel, analiza a redus influența diferențelor personale care apar atunci când sunt comparate două grupuri distincte de angajați.
Ce înseamnă, concret, aproape o oră mai puțină activitate
Estimările obținute prin analiza statistică au indicat următoarele diferențe pentru zilele lucrate de acasă:
| Comportament urmărit | Diferență față de zilele la birou |
|---|---|
| Sedentarism | +44 de minute |
| Activitate fizică ușoară | −37 de minute |
| Activitate moderată sau intensă | −21 de minute |
| Timp petrecut în pat | +14 minute |
Cele 58 de minute nu reprezintă exclusiv exerciții sportive. În clasificarea folosită de cercetători, activitatea ușoară includea statul în picioare și mersul lent, iar categoria moderată sau intensă cuprindea ciclismul, mersul alert și alergarea.
Sedentarismul însemna timpul petrecut așezat sau întins în stare de veghe. Diferențele din tabel se referă la întreaga zi, nu doar la programul profesional.
Mișcarea care dispare odată cu drumul spre serviciu
Analiza a arătat că timpul petrecut în picioare și pe bicicletă era înlocuit, în zilele de telemuncă, în principal cu sedentarism și timp în pat.
Cercetătorii propun mai multe explicații: dispariția navetei, distanțele mai mici parcurse prin locuință, mai puține întreruperi și lipsa unor dotări precum birourile reglabile pe înălțime. Acestea sunt însă explicații posibile, deoarece studiul nu a analizat direct caracteristicile fiecărui spațiu de lucru.
De asemenea, unii angajați ar putea rezerva zilele de acasă pentru sarcini care necesită concentrare îndelungată, rămânând astfel așezați mai mult timp.
Diferențele continuă și după program
Într-o analiză separată a timpului din afara serviciului, zilele de telemuncă au fost asociate cu mai mult sedentarism și mai puțină activitate fizică.
Tendința părea mai pronunțată la persoanele care mergeau de obicei pe jos sau cu bicicleta la serviciu. Autorii tratează prudent această diferență dintre categorii, dar o consideră compatibilă cu ipoteza că eliminarea navetei active reduce mișcarea zilnică.
Mai mult timp în pat nu înseamnă automat mai mult somn
Cele 14 minute suplimentare în pat au fost estimate din jurnalele participanților. Cercetătorii nu au măsurat somnul propriu-zis, astfel că nu pot spune dacă oamenii au dormit mai mult sau mai bine.
Studiul nu a măsurat nici efectele directe asupra sănătății și nu demonstrează că telemunca provoacă boli. Autorii subliniază necesitatea unor cercetări care să urmărească efectele pe termen scurt și lung.
Flexibilitatea telemuncii poate fi folosită și pentru mișcare
Cercetătorii consideră că merită testate modalități de a integra mai multă activitate în zilele lucrate de acasă. Timpul economisit prin eliminarea navetei și flexibilitatea programului pot oferi asemenea oportunități.
Birourile reglabile sunt menționate ca posibil instrument pentru reducerea statului așezat. Autorii precizează însă că simpla înlocuire a șezutului cu statul prelungit în picioare nu rezolvă toate problemele: strategiile ar trebui să includă și mișcare.
Rezultatele trebuie interpretate în contextul unui eșantion mic, predominant feminin și provenit din mediul universitar. Ele nu descriu automat rutina tuturor persoanelor care lucrează de acasă.
Text redactat pe baza cercetării lui Kristin Suorsa și colaboratorilor, publicată la 28 iulie 2026, disponibilă sub licență CC BY 4.0. Informațiile au fost sintetizate și reformulate în limba română.
