O nouă rută cultural-turistică beneficiază de recunoaşterea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv „Porţile Transilvaniei”, care promovează trei destinaţii turistice şi împrejurimile lor: Braşov, Sibiu şi Bistriţa, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
Sintagma „Porţile Transilvaniei” nu este întâmplătoare, căci ea corespunde unor realităţi istorice. Cele trei oraşe, încă din Evul Mediu, s-au bucurat de avantajele economico-sociale oferite de situarea lor chiar în proximitatea trecătorilor către Ţările Române şi Imperiul Otoman. Astfel că, în aceste spaţii au fost receptate atât influenţele culturii şi civilizaţiei occidentale, cât şi ale lumii Levantului. Prin urmare, se poate susţine că cele trei oraşe au reprezentat porţi de intrare a mărfurilor, cunoştinţelor şi persoanelor în spaţiul Transilvaniei şi al Europei Centrale.
Mai mult decât atât, la o primă vedere se poate observa faptul că patrimoniul cultural construit, mobil şi imaterial din cele cele trei zone, prezintă foarte multe similitudini: cetăţi medievale şi biserici fortificate săseşti, sate româneşti cu tradiţie pastorală însemnată, monumente ecleziastice ortodoxe de prim-rang, peisaje montane şi rurale spectaculoase, staţiuni de schi, dar şi o mare diversitate a costumelor populare, generată de caracterul multicultural al acestor meleaguri.
Printre cele mai importante obiective turistice ale itinerariului, încărcate de istorie şi legende, se află Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Biserica Romano-Catolică Sf. Petru şi Pavel sau Bastionul Ţesătorilor din Braşov, Muzeul ASTRA, Biserica Evangelică, Turnul Sfatului ori Muzeul Brukenthal din Sibiu, dar şi de Biserica Cuvioasa Paraschiva, Mausoleul Andrei Şaguna şi Casa Emil Cioran din Răşinari sau Centrul Istoric, Biserica Evanghelică şi Casa Argintarului din Bistriţa. Acestea, alături de multe altele, vor putea fi valorificate inclusiv prin intermediul agenţiilor de turism din ţara noastră şi nu numai, ca parte unor pachete de servicii de călătorie.
Documentaţia în vederea obţinerii recunoaşterii din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a fost transmisă de către Muzeul de Etnografie Braşov, Primăria Comunei Răşinari din judeţul Sibiu şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Turism în Bistriţa-Năsăud.
Sistemul de recunoaştere voluntară, caracterizat de experienţa dobândită la nivel instituţional prin exercitarea calităţii de membru al Acordului Parţial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmăreşte conştientizarea actorilor din turism asupra semnificaţiei patrimoniului cultural material şi imaterial pentru societate şi pentru generaţiile următoare, în contextul valorificării economice durabile.
Procedural, după depunerea documentaţiei la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile răspunsul privind recunoaşterea drept Rută Cultural Turistică locală, regională sau naţională. Rutele Cultural Turistice Naţionale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei judeţe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localităţi.
La acest moment, 52 de Rute Cultural Turistice din România beneficiază de recunoaşterea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.