Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi a şedinţei de marţi, 15 octombrie, raportul Inspecţiei Judiciare privind „respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea”. Astfel, în ziua în care se încearcă pentru a şaptea oară numirea conducerii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, membrii CSM vor analiza şi numeroasele nereguli din anchetele care au vizat magistraţi anterior înfiinţării SIIJ.
Echipa Inspecţiei Judiciare a efectuat un control la DNA privind cauzele cu magistraţii, în perioada 1 august 2018- 15 martie 2019, iar verificările au vizat dosarele lucrate în perioada 2014-2018. Raportul se află la CSM încă din luna aprilie. Într-un interviu acordat după trimiterea raportului la CSM, inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, a dezvăluit mai multe aspecte grave din controlul de la DNA. Acesta a arătat că nu mai puţin de 13 membri, foşti şi actuali, ai Consiliului Superior al Magistraturii au avut dosare la DNA.
„Am finalizat raportul pe data de 5 aprilie, dar a urmat o procedură de avizare, în care toți cei vizați au avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni. Ieri am trimis raportul la CSM pentru a fi pus în discuție la cele două secții, pentru aprobarea concluziilor. Pot să vă spun numai câteva spicuiri din raport. Inspectorii judiciari care au efectuat acel raport, în număr de 6, relevă următoarea situație de fapt: În ceea ce privește numărul dosarelor înregistrate vizând procurori și judecători, acestea au fost în perioada vizată 1443 de dosare, cu 1962 de judecători și 845 de procurori. Printre cei vizați de aceste dosare se numără judecători de la CCR, judecători și procurori membri sau fost membri ai CSM și inspectori judiciari. Aceste dosare ale DNA au vizat 13 judecători foști și actuali membri ai CSM și doi procurori. Au fost soluţionate 1208 dosare cu judecători. Au rămas 235 de dosare nesoluționate, în care sunt vizați și doi membri ai CSM și șapte inspectori judiciari, printre care mă număr și eu”, a declarat Netejoru.
Inspecţia Judiciară a mai descoperit că magistraţii au fost supuşi unei supravegheri intense, iar restrângerea drepturilor acestora s-a făcut de multe ori prin mijloace nelegale.
„Magistraţii au fost cu vârf și îndesat supravegheaţi. Au fost foarte multe măsuri de supraveghere solicitate și dispuse cu privire la aceşti magistrați, relevate în cuprinsul raportului de control, dar și nereguli care au însoțit dispunerea acestor măsuri şi admiterea solicitărilor pentru luarea unor astfel de măsuri. 97% din solicitările DNA de luare a măsurilor de supraveghere erau admise.
Echipa de control a fost una mixtă, compusă din inspectori judiciari de la direcţia pentru judecători şi de la direcţia pentru procurori. Fiecare subechipă a formulat propriile constatări și concluzii. Ca o caracteristică comună, pot să vă spun că atât procurorii, cât și judecătorii implicați în procedurile de luare a măsurilor de supraveghere nu au dovedit destulă responsabilitate în luarea acestor măsuri. Raportul detaliază această susținere a mea.
Au fost multe situațiile semnalate pe lângă lege. De exemplu, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți de la o instanța necompetență, când urmărirea penală nu fusese dispusă nici în rem. Au fost situații în care procurorii au prezentat cu întârziere semnificativă, chiar și de trei ani și jumătate, autorizațiile provizorii pe care le emiseseră, la instanţă, pentru a fi confirmate. Mai mult de atât, chiar și atunci când instanța infirma aceste autorizații provizorii, nu s-a procedat la distrugerea proceselor verbale de redare a înregistrărilor. Dosare aflate pe rolul unei structuri teritoriale erau preluate la DNA central numai pentru o zi, pentru a se obține mandat pentru aceste măsuri. După care, în aceeași zi, erau trimise din nou la structura teritorială, printr-o simplă adresa. Alte situații au vizat valorificarea cu o maximă întârziere a înregistrărilor efectuate. Au fost cazuri în care au fost exploatate chiar și la 5 ani după ce au fost obținute. Au fost semnalate cazuri în care, pentru a se prelungi peste limita legală durata acestor măsuri de supraveghere, erau create succesiv măsuri de supraveghere vizând aceleași fapte. Erau aduse pentru a justifică elemente minime de noutate. În fapt, respectivii magistrați care erau supuși acestor măsuri erau cercetați pentru acelesai fapte, dar se obțineau noi și noi mandate”, a declarat Netejoru.
